Credincioşii catolici au sărbătorit ieri Paştele, cu o săptămână mai repede decât credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici. Slujba de Înviere a fost oficiată sâmbătă seara, iar ieri etnicii maghiari au participat la Sfânta Liturghie.

După ce în ultimii doi ani Paştele ortodox şi cel catolic au fost sărbătorite în aceeaşi zi, pe 4 aprilie în 2010, respectiv pe 24 aprilie în 2011, calendarul Pascal nu a mai coincis în 2012 pentru cele două religii. Sâmbătă seară, orădenii romano-catolici, evanghelici şi reformaţi au asistat la slujba de Înviere. "Esenţa evenimentului pascal constă în faptul că aşează deasupra morţii viaţa cea adevărată pentru toţi cei care de Paşti încearcă să se apropie de mormânt pentru a găsi piatra mişcată şi pornesc în căutarea şi descoperirea lui Cristos celui viu", a afirmat Laszlo Bocskei, episcopul diacezei romano-catolice Oradea în mesajul său de Paşti.  Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri pe care catolicii le practică în ziua Sărbătoririi Învierii Domnului este stropitul. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior fiind folosit şi parfumul. Apa este simbolul purificării încă din precreştinism şi pentru că ea provine din fântâni, a apărut şi obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor din satele populate de nemţi. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Zeiţa se numeşte ''Ostera'', denumire din care provine şi cuvântul ''Ostern'', care înseamnă Paşte.  Deşi îşi are originea în Germania, obiceiul a fost adoptat şi de majoritatea catolicilor din Ardeal. Printre alte obiceiuri se numără dăruirea şi ciocnirea ouălor vopsite.