Evreii sărbătoresc, în aceste zile, Pesach-ul (Paştele iudaic), care marchează eliberarea poporului evreu din robia egipteană, de acum aproximativ 3.500 de ani, şi formarea sa ca o naţiune bine definită din punct de vedere religios, prin primirea Legilor după care trebuie să se organizeze şi să existe.

Pe durata sărbătorii, se mănâncă "matzah", pască evreiască, o pâine nedospită, asemănătoare unui biscuit mai mare, pâine pe care au mâncat-o evreii înainte de a pleca, în mare grabă, din Egipt, deoarece nu au mai avut timp să lase aluatul la crescut. Importante în desfăşurarea ritualului sunt primele două zile şi ultimele două. În primele două seri de Paşti, familiile evreilor se adună în jurul mesei de Seder pe care se află, alături de pâinea nedospită, alte şase feluri de mâncare tradiţionale, fiecare cu valoare de simbol. Charoset, un amestec de nuci măcinate, mere, scorţişoară şi miere de albine, ouă, apă sărată în care se moaie oul, marror, un hrean foarte amar, karpas, un amestec de cartofi fierţi, ridichi şi pătrunjel, z'roah, o bucată de carne sau doar un os ce simbolizează mielul pascal, la rândul său simbol al salvării evreilor din sclavie. În ultimele două zile de Pesach, evreii îşi pomenesc morţii şi se roagă din nou, la templu sau acasă.

"Pesach-ul a început vineri seară şi se va încheia sâmbătă seară, fiind marcat prin ceremonialul aferent celei mai mari sărbători a poporului evreu", ne-a declarat ing. Felix T. Koppelmann, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Oradea.