Sărbătoarea zilei

Praznicul Buna Vestire este ziua când Fecioara Maria a fost vestită de Arhanghelul Gavriil că Îl va naşte pe Fiul lui Dumnezeu şi, odată cu încuviinţarea Sfintei Fecioare, s-a făcut întruparea Cuvântului Tatălui Ceresc.

Fecioara Maria a deschis calea mântuirii...
Sfânta Evanghelie ne spune că Arhanghelul Gavriil a fost trimis de la Dumnezeu, într-o cetate din Nazaret, la o Fecioară logodită cu Iosif, iar numele ei era Maria. Arhanghelul s-a închinat înaintea fecioarei, zicându-i: "Bucură-te ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei". Fecioara s-a tulburat: "Oare ce să fie aceasta?", iar îngerul Domnului i-a zis: "Nu te teme, Marie, căci ai aflat har de la Dumnezeu. Iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul celui Preaînalt, Fiul lui Dumnezeu se va chema". Ascultând cu atenţie cuvintele, fecioara întrebă iar pe înger: "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?" Apoi, Arhanghelul îi descoperi marea taină: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. Pentru aceasta şi Sfântul care se va naşte din tine Se va chema Fiul lui Dumnezeu". Apoi Fecioara zise: "Iată roaba Domnului, Fie mie după cuvântul Tău". Acest răspuns era aşteptat. Cuvântul de umilinţă şi de supunere al Fecioarei Maria ne-a adus mântuirea. Ea a zdrobit capul şarpelui celui vechi şi a lucrat la mântuirea lumii. Prin ea, neamul omenesc, osândit la întuneric şi la moarte, a văzut lumina şi i s-a dat viaţa cea adevărată, deschizându-i porţile Raiului.

Obiceiuri şi tradiţii
Sărbătoarea Bunei Vestiri a fost cea mai de timpuriu consemnată în documente dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului. Încă din secolul al IV-lea, la Nazaret, pe locul unde fusese casa în care Fecioara Maria a primit de la îngerul Gavriil vestea naşterii lui Hristos, a fost zidită o biserică, dovadă a importanţei ce se acorda acestei sărbători. Denumirea populară pentru marea sărbătoare a Bunei Vestiri este "blagoveştenia". Tradiţia spune că în această zi se foloseau practici care aveau drept scop alungarea spiritelor rele şi sporirea fertilităţii pământului, se aprindeau focuri prin grădini şi livezi, se afumau cu tămâie clădirile, grădinile şi vitele. Sărbătoarea religioasă ortodoxă mai este denumită în calendarul popular şi "Ziua cucului", existând credinţa că la Buna Vestire pasărea începe să cânte din nou, dar până de Sfântul Petru, când amuţeşte şi se transformă în uliu. Cântecul cucului semnifică venirea primăverii. Fetele de măritat află, după numărul sunetelor scoase de pasăre la primul cântat, peste cât timp se vor mărita.