Aspectele negative privind Programul Naţional de Sănătate "Prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie" a determinat conducerea D.S.P. Bihor să efectueze, prin compartimentele sale de specialitate, un control riguros privind derularea acestui program în Centrul Judeţean de Diabet. Dr. Ritli Ladislau, director general al D.S.P., a prezentat pe larg, într-o conferinţă de presă, concluziile acestui control. În evidenţa Centrului Judeţean de Diabet sunt 15.000 de bolnavi de diabet zaharat, dintre care aproximativ 12.000 (11.567) fac tratament medicamentos (datele sunt până la 1 septembrie 2004), alţii, circa 1.500, sunt sub dietă (regim alimentar specific) şi nu vin la centrul de diabet. S-a constatat, de asemenea, că cei 12.000 pacienţi din Bihor fac tratament medicamentos prin Programul Naţional (finanţat de stat) şi o parte dintre pacienţi urmează tratament medicamentos privat (nu mai vin la cabinet). Supoziţia privind "furtul" de medicamente de la diabetici a fost exclusă, ţinând cont de faptul că acestea se achiziţionează prin licitaţie naţională, organizată de Ministerul Sănătăţii (de la 1 iulie 2004). Nu atât înşiruirea concluziilor controlului este răspunsul la adevărata problemă de sănătate, numită diabet, cât numărul de cazuri noi pe an, la copii, între 40-50, la adulţi, 2000. Costul tratamentului diabeticilor bihoreni se ridică la 85 miliarde anual. Din nefericire, opina dr. Ritli, Bihorul se situează pe locul II, după Bucureşti, privind incidenţa acestei boli metabolice, acuzaţi fiind, printre factorii de risc, alimentaţia bogată în grăsimi animale, predispoziţie genetică, stres etc. Dacă înainte de `89 se efectua screening-ul obezităţii, a hipertensiunii arteriale şi a potenţialilor diabetici, azi el este uitat, hulit, deşi rezultatele încep să se arate. Există posibilitatea prevenţiei acestei boli cu condiţia ca măcar o dată pe an fiecare persoană să-şi măsoare valorile glicemiei, iar în cazul în care au avut în familie vreun bunic, străbunic, părinte care a suferit de diabet, controlul este obligatoriu. Boala este parşivă, nu doare, când apar semnele clinice ale complicaţiilor este de multe ori prea târziu, ajungându-se la instalarea retinopatiei diabetice, nefropatiei sau amputării unui membru inferior. De aceea, conducerea D.S.P. a achiziţionat kit-uri şi aparatură pentru depistarea în puncte volante sau în caravane a diabetului incipient sau a predispoziţiei spre această boală, preciza ec. Florin Mureşan, director executiv adjunct contabil financiar la D.S.P. Bihor. Şi rezultatele au fost relevante, multe persoane prezentând riscul îmbolnăvirii altele, având boala, dar fără să ştie. Asemenea acţiuni vor continua, dar ele nu pot suplini adresabilitatea cetăţenilor la nevoie, pentru cunoaşterea stării lor de sănătate.