La sfârşitul lunii trecute Marea Britanie s-a alăturat ţărilor europene, printre care Germania, Ungaria şi Danemarca, care au introdus taxă pe alimentele de tip fast-food, denumită de jurnaliştii britanici "taxa pe produse de patiserie", ca măsură de a combate obezitatea.

Începând cu luna octombrie a acestui an, britanici vor trebui să scoată mai mulţi bani din buzunare pentru preparatele de la patiserie, pentru puiul la rotisor şi cârnaţii înveliţi în foietaj. Până în prezent aceste alimente erau scutite de TVA, dar, odată cu adoptarea acestei măsuri, taxa pe valoarea adăugată va fi de 20%, informează The Guardian. În urmă cu doi ani şi în România se vorbea despre introducerea unei măsuri similare. La fel ca în cazul ţigărilor şi al băuturilor alcoolice, se dorea impunerea unui soi de taxă de viciu pe alimentele fast-food, iar banii strânşi să fie folosiţi pentru spitale sau medicamente. În acest fel se încerca bugetarea unui sistem de sănătate extrem de costisitor şi în permanenţă subfinanţat. Taxa de viciu trebuia să fie inclusă pentru produsele care aveau o cantitate mare de grăsimi, produsele gen Mac Donald's şi dulciurile hiperconcentrate.

Obezitate şi boli cardiovasculare

Ritli Ladislau, ministrul Sănătăţii, a declarat că introducerea unei taxe pe alimentele de tip fast-food ar putea reprezenta o metodă de a combate obezitatea în România, în condiţiile în care ţara noastră ocupă un loc fruntaş în ceea ce priveşte numărul de persoane obeze. "Atunci când am preluat mandatul am analizat toate proiectele pe care le-a iniţiat fostul ministru, inclusiv cel în care era menţionată introducerea unei taxe pe alimente de tip fast-food. În Uniunea Europeană sunt în jur de 20 de ţări care au o astfel de lege sau care se gândesc să o implementeze. Bineînţeles că fiecare ţară are o astfel de lege adaptată acelei zone. Există ţări unde sunt taxate mai multe alimente, dar şi zone unde este taxat un singur aliment", a spus ministrul la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform. Acesta a spus că înainte de a aplica o astfel de lege şi în România trebuie făcute studii, care să arate care aliment este bun şi care nu. "Ca şi în cazul medicamentelor. Nu putem lua în calcul ce spune un producător sau altul. Trebuie să avem o organizaţie, independentă de Minister, care să stabilească toate aceste lucruri. Trebuie să avem o tehnologie de evaluare a competenţelor. Eu nu exclud că o să reluăm cândva acest lucru, mai ales că statisticile în privinţa obezităţii şi hipertensiunii arteriale sunt descurajatoare", a adăugat demnitarul.

"Nu este suficient să scumpeşti aceste alimente"

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a declarat, la rândul său, că, din punctul lui de vedere, introducerea unei taxe pe alimentele de tip fast-food nu reprezintă cea mai sigură soluţie de a combate obezitatea. "Românii trebuie educaţi. Trebuie să înveţe ce înseamnă un stil de viaţă sănătos, să fie conştienţi de faptul că o alimentaţie bogată în grăsimi poate duce la apariţia unor boli grave precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea. Nu este suficient să scumpeşti aceste alimente. Produsele vor deveni un fel de fruct oprit şi lumea tot nu va adopta un stil de viaţă sănătos", ne-a spus medicul nutriţionist.

Prima ţară din lume care a introdus taxa pe grăsime

Danemarca a devenit prima ţară din lume care a introdus o taxă pe alimentele de tip fast food, bogate în grăsimi "rele", ca metodă de combatere a numărului tot mai mare de persoane obeze şi care se confruntă cu boli de inimă. Astfel, începând de anul trecut, alimentele care conţin peste 2,3% grăsimi saturate vor costa mai mult. Taxa pentru un kilogram de grăsimi saturate este de 2,15 euro. Ea se aplică tuturor alimentelor care conţin grăsimi "rele", inclusiv semipreparatelor.