Situaţia tinde să fie din ce în ce mai tragică la nivelul judeţului Bihor în ceea ce priveşte finanţarea spitalelor şi a centrelor de permanenţă. Medicii din cele 15 centre de permanenţă nu au mai fost plătiţi de aproape două luni iar cele două spitale mari din Oradea primesc mereu banii cu întârziere. Culmea este că de vină nu este CAS-ul aşa cum s-ar crede ci lipsa banilor alocaţi de la bugetul naţional, diferenţa dintre previziunea bugetară a specialiştilor din Minister şi realitatea din sistem plus numărul crescător de bolnavi.

Cele două mari spitale din Oradea, Spitalul Judeţean şi Spitalul Municipal întâmpină de trei luni de zile probleme importante din cauza fapului că banii alocaţi de Casa de Asgurări de Sănătate Bihor (CAS) vin cu întârziere. "De trei luni de zile primim bani de la CAS cu o întârziere de jumătate de lună. Chiar dacă această problemă nu se reflectă în modul în care este tratat pacientul, în unitatea medicală pe care o conduc apar tot felul de blocaje şi costuri suplimentare. Spre exemplu, datorită faptului că nu primim la timp banii de la CAS, nu putem face plăţile la timp către furnizori. Asta înseamnă, în acelaşi timp, şi o pierdere de bani pentru că dacă aş avea banii la timp aş putea să negociez altfel cu furnizorii şi aş putea obţine preţuri mai bune", a explicat, pentru Crişana, managerul Spitalului Municipal "Dr. Gavril Curteanu", Laurean Pop. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la Spitalul Judeţean, unde managerul Gheorghe Carp a fost şi mai franc. "Întâmpinăm aceleaşi probleme ca şi colegii de la Municipal. Cum să nu ne afecteze? Dacă i-am da unui medic jumătate de salar pe lună, nu l-ar afecta?", s-a întrebat retoric Carp.

Fără bani de aproape două luni

Situaţia este şi mai tragică dacă vorbim despre medicii de familie care fac gărzi în centrele de permanenţă. "Este a doua sau a treia oară când se încalcă contractul încheiat între casele de asigurări şi medicii de familie. Ni s-a promis că pe servicii medicale, banii pe luna august vor intra în cont până la sfârşitul acestei luni, dar rămânem sceptici. Mai ales că pe luna iulie medicii nu au primit niciun ban şi suntem deja în 18 septembrie. Situaţia este destul de gravă dacă ne gândim că o parte din aceşti bani sunt folosiţi pentru achiziţionarea unor obiecte sanitare de maximă trebuinţă, cum sunt seringile, vata, medicamentele. Dacă omul se prezintă la centrul de permanenţă cu o problemă, noi cu ce să îl tratăm?", a spus, pentru Crişana, Adrian Roşu, preşedintele Patronatului Medicilor Bihor, care a mai afirmat că a încercat să afle de ce nu sunt bani, sunând la Ministerul Sănătăţii: "Acolo ni s-a explicat că banii au fost livraţi către Casa Naţională de Sănătate (CNAS) iar de acolo nu s-au distribuit mai departe". Până la cele 15 centre de permanenţă din judeţ, banii mai trebuie să treacă şi pe la CAS Bihor al cărei reprezentant susţine acelaşi lucru ca şi cei de la colegiului medicilor. "Noi depindem de CNAS, cum primim banii aşa îi livrăm. Nici nu putem să intervenim în modul în care sunt distribuiţi banii pentru că vin direct, pe destinaţii stabilite de la Bucureşti", a spus Oana Ungur, purtător de cuvânt al CAS Bihor. Şi atunci, unde este problema şi cine este responsabil de toate acestea? Specialiştii susţin că trei sunt problemele care duc la aceste situaţii. Prima, şi cea mai importantă, ar fi lipsa banilor de la bugetul naţional. A doua ar fi lipsa de clarviziune a celor care fac bugetul. Asta pentru că previziunile bugetare pe care le fac anual la nivel naţional pentru sănătate sunt diferite de realitate. Este drept că există şi factori care nu pot fi cuantificaţi. Spre exemplu, se investesc anumite sume de bani în prevenţie, cu scopul de a scădea numărul de îmbolnăviri, dar, numărul de bolnavi creşte de la an la an. În acest context, previziunea pe anumite boli, o previziune care ţine cont şi de prevenţie, va fi diferită la sfârşitul anului de realitate. Al treilea factor ţine de raportul dintre colectarea de bani din sistem şi necesarul de bani al sistemului medical. Banii care se colectează în sistem sunt foarte puţini comparativ cu consumul şi atunci bugetul trebuie suplimentat.