Medicii bihoreni care au cabinete în mediul rural şi care, conform legii, beneficiază de sporuri pentru deplasare şi pentru funcţionarea acestora, sunt nemulţumiţi de ultimele evaluări ale comisiei care a analizat aceste drepturi. Ei spun că au fost depunctaţi nejustificat de comisia de paritate, în timp ce reprezentanţii CAS şi DSP susţin că depunctarea este legală şi s-a datorat îmbunătăţirii condiţiilor din mediul rural.

Conform legii, medicii care activează la ţară primesc un aşa numit „spor de rural" care se calculează după o grilă stabilită de Ministerul Sănătăţii în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi suprafaţa localităţii în care au cabinetele, distanţa dintre cabinet şi centrele de permanenţă, numărul de pacienţi înscrişi şi condiţiile în care-şi desfăşoară activitatea (infrastructură - drumuri impracticabile, canalizare etc.). Aceste sporuri au rolul de a mai diminua din cheltuielile pe care medicii le fac deplasându-se în afara oraşelor în care locuiesc şi din cheltuielile de întreţinere a cabinetelor (există localităţi care nu au nici măcar apă curentă). Astfel, la începutul fiecărui an, medicii care se încadrează în această categorie sunt evaluaţi de o comisie de paritate, formată din reprezentanţi ai medicilor, ai Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) şi ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) care stabileşte (în funcţie de criteriile Ministerului Sănătăţii) un punctaj pe baza căruia se calculează sporul pentru fiecare cabinet medical în parte. Ultima evaluare a celor 163 de cabinete medicale din Bihor a avut loc la începutul anului, foarte mulţi medici declarându-se nemulţumiţi de punctajele obţinute.

Raportările sunt false

Criteriile după care se stabileşte punctajul fiecărui cabinet medical, criterii care dau cuantumul „sporului de rural", s-a făcut în acest an ţinându-se cont şi de rapoartele făcute de primăriile în arondismentul cărora se află cabinetele medicale. „S-a dat ordin să se mintă şi la primării şi la DSP pentru ca fiecare medic să primească cât mai puţini bani", acuză Adrian Roşu, medic de familie în comuna Dobreşti şi reprezentant al patronatului medicilor în comisia de paritate. Conform acestuia, „toţi medicii care aveau sub 800 de pacienţi şi care se încadrau la condiţii grele, brusc nu s-au mai încadrat. Apoi, mulţi medici au fost depunctaţi pentru că s-au deschis foarte multe centre de permanenţă, iar conform legii, dacă un cabinet se află la o distanţă mai mică de un centru de permanenţă, primeşte punctaj mai mic. Aceste centre de permanenţă nu pot însă asigura asistenţă medicală, nu sunt centre de primire de urgenţă", spune Adrian Roşu. Conform medicului, cei mai mulţi bani s-au tăiat pe punctual 5 din Ordinul Nr. 163 pe 2008 al ministrului Sănătăţii, cel care priveşte numărul de persoane înscrise pe listele medicilor de familie. Asta în condiţiile în care „comisia de paritate nu are atribuţia de a hotărî acest lucru". O altă nemulţumire este legată tot de rapoartele întocmite de primării, care privesc distanţa faţă de cel mai apropiat oraş şi densitatea populaţiei. „La unele comune, la care distanţa până la cel mai apropiat oraş era de 25 de kilometri s-au trecut doar 18 iar la densitatea populaţiei s-a minţit pe faţă, cifrele primăriilor fiind mai mici decât cele ale Institutului Naţional de Statistică", spune Adrian Roşu.

Alte condiţii, alte punctaje

Afirmaţiile medicului sunt însă contrazise atât de şeful DSP Bihor, Marius Pârcioagă cât şi de purtătorul de cuvânt al CAS-ului, Oana Ungur. „Sporurile nu au scăzut la toată lumea. Anul acesta a fost primul an în care au fost luate în considerare raportările făcute de primării. Sporurile au depins de aceste raportări şi de numărul de persoane pe care fiecare medic din mediul rural îl are pe listă. În foarte multe situaţii, raportările lor sunt diferite faţă de ceea ce era anul trecut pentru că, între timp, multe dintre condiţiile în funcţie de care se stabilesc punctajele s-au îmbunătăţit", explică Oana Ungur, purtător de cuvânt la CAS. De o părere asemănătoare este şi şeful DSP care afirmă că nu poate fi vorba de vreo implicare politică, deoarece raportările nu au fost făcute doar de primari PDL. „Medicii au lucrat patru ore împreună cu CAS-ul pentru stabilirea acestor punctaje. Noi doar am făcut mici modificări aşa că medicii nu au motive să fie nemulţumiţi. Anul acesta au fost cu 15% mai mulţi bani decât anul trecut, dar şi medicii care şi-au depus dosarele pentru evaluare au fost mai mulţi cu 15 persoane", a explicat Marius Pârcioagă care a mai spus că medicul Adrian Roşu are dreptate în ceea ce priveşte faptul că centrele de permanenşă nu pot asigura asistenţa medicală, dar că asta este o problemă legislativă care nu ţine de DSP. „Noi nu putem decât să aplicăm ce scrie în lege. Dacă acolo scrie că acesta este unul dintre criterii, noi nu putem să îl ocolim", a precizat şeful DSP. Chiar dacă medicii se consideră neîndreptăţiţi, Marius Pârcioagă crede că situaţia este echitabilă. „Au fost obţinute punctaje mai mici pentru că s-au îmbunătăţit condiţiile de urbanizare şi de infrastructură", spune el.

Cu toate acestea, nu sunt deloc puţini medicii care au de gând să lase baltă cabinetele de la ţară. Mai ales că nu duc lipsă de oferte din Occident. Asta pentru că, spun ei, nu merită să înfrunţi mocirla, praful sau zăpada de pe drumurile lăsate în paragină în Bihor sau lipsa unor condiţii decente pentru desfăşurarea activităţii în cabinetele medicale doar pentru „bani de seminţe".