La omul sărac nici boii nu trag. Iar atunci când se îmbolnăveşte, parcă şi boala ce-l apasă e mai cruntă. Un sătean din comuna Spinuş zace de patru ani în pat, paralizat, iar autorităţile i-au refuzat încadrarea într-o grupă de handicap. Motivul, o scăpare a legii. Boala care l-a ţintuit pe om la pat nu este cuprinsă într-unul din criteriile medico-psiho-sociale care pot să-i confere statutul de persoană cu grad de handicap, pentru a beneficia, astfel, de un dram de ajutor şi asistenţă medicală suplimentară.

La nr. 183, în satul Spinuş, în căsuţa mică şi coşcovită de ani a familiei Fanea norocul nu a mai intrat de mulţi ani. Dimpotrivă, sărăcia s-a instalat confortabil, aducând boala şi alte necazuri pe capul bieţilor oameni. În 2006, capul familiei, Florian Fanea, a suferit un accident vascular cerebral, fiind internat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, Secţia neurologie. Salvat de la moarte, starea de sănătate a bărbatului nu s-a îmbunătăţit însă, rămânând paralizat pe partea stângă a corpului. În ciuda repetatelor internări în spitale şi a tratamentelor urmate în 2007 şi 2010, bărbatul de 67 de ani a rămas ţintuit la pat, starea lui agravându-se. Bărbatul nu se poate mişca absolut de loc, nu poate sta singur nici măcar în şezut, având nevoie de supraveghere permanentă.

„Nu poci umbla, nu poci mânca..."

„Omul meu stă la pat de patru ani, nu se poate mişca, trebuie să îi dăm de mâncare cu lingura, să-l schimbăm, că face pe el. Acuma iarna putem sta mai mult pe lângă el, dar când e vremea bună trebuie să mai lucrăm pe afară, aşa că îl lăsăm sângur. Eu sângură nu-l pot ridica să-i dau să mânce, nu-l pot spăla sau schimba, că-s slabă..." şopteşte timid către noi Ileana Fanea, nevasta bolnavului. La cei 67 de ani pe care îi are baciu Florian, om care a lucrat o viaţă la câmp în IAS-ul din localitate, povara anilor şi a bolii îl fac parcă şi mai bătrân. Abia poate să vorbească şi îşi mişcă cu greutate mâna dreaptă. Muşchii i s-au atrofiat, iar picioarele îi stau într-o flexie permanentă, dureroasă. Pe salteaua patului, femeia i-a întins cu grijă un ţol mai acătării şi l-a acoperit cu un „dricar" din pene, de sub care bolnavul abia se vede. Cu greu îngaimă câteva vorbe, despre cum „a picat bolnav". „Nu poci umbla, nu poci manca" murmură greu, din fundul pieptului. Vrea să-şi arate picioarele descărnate, dar mâna dreaptă nu reuşeşte să ridice plapuma. Renunţă, se uită obosit în tavan câteva clipe, apoi îşi întoarce privirea înspre „domnii de la ziar". O lacrimă rotundă i se scurge pe obrajii galbeni ca o lumânare din biserică şi picură pe ţolul cel nou, de sub trupul inert. „M-am lăsat de lucru la Oradea şi am rămas acasă să-l ajut, că ea (mama - n.r.) singură nu se descurcă", povesteşte fiul bolnavului, Alexandru, care până anul trecut a lucrat la un depozit în Oradea. Acum trăiesc toţi trei din pensia de 500 de lei a bolnavului şi din cei 300 de lei a Ilenei.

Primăria Spinuş s-a implicat, dar degeaba...

Situaţia dramatică prin care trece familia a atras atenţia primăriei din localitate, care a efectuat o anchetă socială. „Noi am încercat de un an să-l ajutăm, dar cei din Comisia de la Oradea au refuzat să-l încadreze în grad de handicap. La sfârşitul anului trecut am cerut oficial reevaluarea cazului, dar ne-au răspuns din nou că nu se încadrează în prevederile legii", ne-a spus primarul comunei Spinuş, Gheorghe Creţ. „Păi cum aşa, omul ăla stă la pat paralizat de patru ani, are nevoie de ajutor în permanenţă, că singur nu se poate descurca, şi ei zic că asta nu e handicap...? Păi, în ce ţară trăim?!" răbufneşte şi vicele Gheorghe Ruscaş, ambii administratori de comună implicându-se în caz. În referatul de specialitate pentru încadrare în grad de handicap întocmit în 30 august 2010 de medicii specialişti neurologi de la Oradea, la rubrica „starea actuală" se reţin următoarele: „Bolnav imobilizat la pat, fără a putea sta nici în şezut. Deficit motor pe hemicorpul stâng şi la membrele inferioare care sunt contractate în flexie cu anchiloza genunchilor bilateral". Diagnosticul clinic este următorul: "Hemiplegie stângă spastică predominant crurală dupa AVC (atac vascular cerebral - n.r.) ischemic carotidian drept. Arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare cu contracturi în flexie a membrelor inferioare cu anchiloză ambii genunchi." Cu alte cuvinte, se certifică faptul că bietul om este ţintuit la pat, medicii neurologi specificând că „bolnavul este imobilizat la pat şi are nevoie de îngrijire din partea altei persoane."

Şi totuşi, nu are niciun handicap!

Încadrarea într-un grad de handicap grav i-ar asigura bolnavului un asistent personal cu o indemnizaţie de însoţitor. Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap respinge însă solicitarea bolnavului de a fi încadrat în grad de handicap. Prin Certificatul cu nr. 79681 din 14 octombrie 2010, Comisia a stabilit că bolnavul „nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992/2007 al MMFES şi MSP". „Conform capitolului 7.III.2.b al Ordinului comun pentru aprobarea criteriilor medico-psiho-sociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, accidentele vasculare cerebrale pot fi încadrate în grad de handicap în condiţii strict prevăzute de lege. Situaţia domnului Fanea Florian nu se regăseşte în niciuna din condiţiile mai sus amintite, motiv pentru care nu poate fi încadrat în grad de handicap", ne-a declarat dr. Ştefania Feraru, preşedinta Comisiei, medic specialist expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă. Într-adevăr, Ordinul respectiv enumeră şapte situaţii în care sechelele AVC sunt considerate handicap, diagnosticul lui Florian Fanea nefiind inclus în niciuna din ele! Atât preşedinta Comisiei, cât şi dr. Bimbo Gabriela, Şef Serviciu de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, ne-au informat că, plecând de la acest caz, a fost întocmită o notă către Comisia Centrală de Evaluare de la Bucureşti pentru modificarea criteriilor din Ordinul menţionat. Cele două specialiste recunosc gravitatea cazului şi spun că astfel de situaţii au mai fost întâlnite la nivel naţional, impunându-se modificarea legii, în sensul introducerii a încă unui criteriu de acordare a gradului de handicap. „La emiterea certificatului domnului Fanea Florian, cu numarul 79681 din 14.10.2010, s-a ţinut cont de toate actele medicale depuse la dosarul dânsului, inclusiv de referatul de specialitate întocmit de medicii specialişti neurologi, dar diagnosticul conţinut în aceste acte medicale nu permite încadrarea în grad de handicap, conform actului legislativ menţionat. Specialiştii din cadrul Serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, care au efectuat evaluarea la domiciliu a domnului Fanea Florian, au constatat că starea acestuia este în concordanţă cu starea descrisă în actele medicale depuse la dosar", ne-a transmis Ştefan Goţia, purtător de cuvânt al DGASPC Bihor.

În căsuţa din Spinuş, la nr. 183, un bătrânel zace la pat de patru ani, iar autorităţile nu îi pot aproba un însoţitor care să-l îngrijească. „Oare ne-aţi putea ajuta?", ne întreabă la plecare, cu speranţă în glas, Ileana Fanea. N-am ştiut ce să-i răspund. Mi-am luat rămas bun şi am simţit ca o arsură în ceafă privirea bolnavului paralizat. Am ieşit din casă, privind la lutul de pe jos, proaspăt măturat...