După cum bine ne putem aduce aminte ultimele trei articole publicate au vizat informarea justiţiabilului despre modalitatea de completare a unui cec, despre elementele obligatorii care trebuie să fie conţinute, eventualele sancţiuni care pot să intervină, iar în cadrul ultimului articol publicat ne-am ocupat, sumar, de aspectul privind plata cecului, încheind cu o trimitere spre anumite opţiuni la îndemâna beneficiarului căruia nu i-a fost achitată de către tras (instituţia bancară) suma de bani inclusă în cadrul cecului. În cadrul următoarelor articole ne vom ocupa de aceste opţiuni oferite de către legiuitor beneficiarului unui cec. Astfel vom începe prin a reaminti, justiţiabilului, faptul că sediul legal în ceea ce priveşte materia cecului este Legea 59 din 1934, iar aceasta reglementează modalităţile prin care beneficiarul unui cec faţă de care nu a fost executată plata sumei de bani cuprinse în cadrul titlului comercial de valoare, poate să ajungă în posesia acesteia. În primul rând ne vom ocupa de cecul care a făcut obiectul unui gir. Dacă ne mai aducem aminte, girul a fost tratat de către noi în cadrul unui articol precedent şi dacă este să reluăm o definiţie a acestei noţiuni juridice, atunci trebuie să evidenţiem faptul că girul este o operaţiune de transmitere a cecului de către beneficiar, care este supusă unor formalităţi expres stabilite de către legiuitor. Aşadar trecând peste această paranteză, necesară de altfel, în ipoteza în care cecul a fost supus unei operaţiuni de gir, dacă acesta a fost refuzat la plată de către tras (instituţia bancară), obligatoriu noul beneficiar - giratarul, trebuie în primul rând să „dreseze protestul" (noţiune cuprinsă în cadrul actului normativ care va fi explicată în cele ce urmează). Noţiunea de dresare a protestului implică întocmirea unui înscris-protest de către executorul judecătoresc ori de către notarul public, iar acest înscris este o constatare a refuzului de plată a cecului de către tras (instituţia bancară). Protestul reprezintă un act autentic, iar cele consemnate în cadrul acestuia pot să fie combătute doar printr-o procedură specială care poartă denumirea de înscrierea în fals.  Acest înscris trebuie să fie întocmit, obligatoriu în una din cele două zile următoare zilei plăţii, iar nerespectarea acesteia duce la aplicarea de sancţiuni legale. Imediat ce protestul a fost întocmit, se va trece la cea de a doua etapă, mai precis avizarea celorlalte persoane care au fost implicate în cadrul acestui proces de transmitere a cecului, pentru ca să se poată face plata, dar important de precizat faptul că această avizare-înştiinţare despre incidentul produs trebuie să fie efectuată în cadrul unui termen de patru zile lucrătoare ce urmează zilei la care a fost întocmit protestul. Această procedură poartă denumirea legală de regres, iar formalităţile evidenţiate mai sus sunt reglementate de către legiuitor sub sancţiune, mai precis duce la decăderea giratarului din dreptul de regres.

Av. Curpaş Florian Cristian