În cadrul articolului precedent am evidenţiat faptul că, procedura de executare silită pornită pe baza unui cec care a fost învestit cu formulă executorie, poate să fie blocată prin exercitarea de către debitor a unei contestaţii la executare care are o reglementare specială şi o denumire specială - opoziţia la executare. Acest aspect ar putea fi considerat ca fiind un dezavantaj pentru creditor, deoarece acţiunea pornită de către debitor se judecă de către o instanţă de judecată, iar costurile acesteia sunt minime. Când am făcut afirmaţia că debitorul va suporta costuri minime, ne-am referit, bine înţeles, la taxa de timbru, deoarece acum recent la data de 12.01.2012, Legea 146 din 1997, legea privind taxele de timbru, a fost modificată, în sensul că şi opoziţia la executare se taxează în funcţie de valoarea sumei de bani pentru care se exercită contestaţia dar nu mai mult de 194 de lei. Trecând peste aceste explicaţii ajungem la o următoarea modalitate legală prin care creditorul (beneficiarul cecului) poate să obţină de la trăgător (emitentul cecului - care nu este tot una cu entitatea bancară) suma de bani datorată şi inserată în cadrul cecului, mai precis acţiunea cauzală. Trebuie evidenţiat încă de la început, că în această ipoteză suntem în prezenţa unei acţiuni în faţa instanţelor de judecată care presupune o afectare a celerităţii, precum şi costuri suplimentare ridicate.  Pentru a înţelege noţiunea juridică de acţiune cauzală trebuie plecat de la următoarea premisă, mai precis în momentul în care se emite un titlu comercial de valoare, cum este cecul între beneficarul cecului şi trăgător (persoana care a emis cecul) există deja un raport juridic (o relaţie contractuală), iar în momentul în care suma de bani nu este plătită către beneficiar acesta pe lângă acţiunea în regres, pe lângă procedura de învestire cu formulă executorie a cecului, poate să introducă o acţiune la instanţa de judecată competentă care să aibe ca şi fundament legal raportul juridic preexistent.Dar introducerea acestei acţiuni este condiţionată de îndeplinirea unor condiţii prealabile, mai precis trebuie făcută dovada refuzului de plată prin întocmirea protestului şi posesorul cecului trebuie să restituie debitorului cecul emis, iar aceasta se va face prin depunerea la grefa instanţei de judecată. Ultima opţiune oferită de către legiuitor beneficiarului cecului pentru recuperarea sumei de bani prevăzute în cadrul cecului şi care nu a fost plătită, poartă denumirea de - acţiunea de îmbogăţire fără justă cauză, care la fel ca şi acţiunea cauzală declanşează un veritabil proces cu tot ce înseamnă aceasta, probe, costuri, timp. Această acţiune nu este supusă vreunor formalităţi aferente şi pleacă de la un principiu logic, mai precis prin neplata sumei prevăzute în cec trăgătorul (persoana care a emis cecul) a suferit o mărire a propriului patrimoniu, mărire care nu are fundament legal, însă la această acţiune se poate recurge  numai şi numai ca şi o ultimă variantă.

Av. Florian Cristian CURPAŞ

Piaţa 1 Decembrie nr. 5, ap. 7, Oradea

e-mail av.Curpas.Florian@gmail.com

0746/042.741