Printr-o „Scrisoare deschisă”, doi profesionişti în domeniu atrag atenţia publicului şi autorităţilor locale asupra unui pericol care planează asupra albiei Crişului Repede în plin centrul Oradiei. Concret, lucrările executate pe promenada malului stâng, între Podul Intelectualilor şi Podul Sf. Ladislau, va degrada în viitor malul drept al râului, singurul care a rămas cu aspect de luncă, înverzit.

„Pe această cale dorim să informăm publicul cititor asupra pericolului la care este expus malul drept al Crișului Repede între podul Intelectualilor până la podul Sfântul Ladislau datorată lucrărilor de la promenada mal stâng. Facem acest lucru în calitatea noastră de cetățeni responsabili ai municipiului Oradea și de specialiști cu vechime de peste jumătate de secol în domeniul construcțiilor hidrotehnice”, arată inginerii Teodor S. Bogluţ şi Alexandru Peter.

„Prin această scrisoare dorim să atragem atenția tuturor participanților la realizarea investiei, investitori, proiectanți, organe de autorizare și avizare, etc. asupra obligațiilor de a respecta cu strictețe legile și normativele tehnice în vigoare din România, cât și ale UE. Totodată, recomandăm hidrotehnicienilor participanți la realizarea promenadei, să nu uite regulile de regularizare ale râurilor, învățate în băncile facultăților de la profesorii eminenți care ne-au fost dascăli. 

Aici dorim să aducem aminte și de eforturile răposatei activiste de mediu, biologul Ana Marossy, care toată viața ei a luptat pentru menținerea „Crișului verde”. Nu dorim ca munca ei să fie dată uitării, iar placa ei comemorativă din Parcul Liberății să se păstreze și pentru generațiile următoare ca un monument de protecția mediului orădean.

Despre ce este vorba!

Pentru înțelegerea corectă a obiectului scrisorii noastre deschise, vă rugăm să priviți fotografia din 1970 a Crișului Repede. Se poate constata că lățimea râului de la podul Intelectualilor până la podul Sfântul Ladislau a fost aproape constantă, iar pe malul stâng nu exista nici o urmă de promenadă care să îngusteze albia râului. Astfel, viteza de curgere a apei pe acest sector a fost constantă, nu a existat riscul de săpare a albiei minore nici la debite mici și nici la viituri.

De câțiva ani pe malul stâng, în amonte de podul Sfântul Ladislau până la podul Intelectualilor, se lucrează la construirea unei promenade de 3 - 5 metri lățime care îngustează albia minoră, dar respectă într-o mare măsură curbura veche a râului (fotografia din 2023). Din păcate, la capătul spre sinagogă a parcării subterane, promenada s-a lărgit cu o platformă betonată de forma unui segment de cerc având lungimea coardei de cca. 45 metri și înălțimea arcului de cca. 7 metri (noi l-am denumit „rotonda”). Astfel, această construcție mai reduce cu încă 7 metri albia minoră a râului. În acest fel contribuie la creșterea vitezei de curgere a râului pe acest sector îngustat, iar la debite mari și foarte mari, deviază axa hidraulică a râului spre malul drept, cu risc de erodare necontrolată a malului, inclusiv a zonei verzi”.

Legea Apelor: lucrările trebuie demolate!

„În legătura cu astfel de lucrări Legea apelor nr. 107/1996 precizează foarte clar următoarele: «lucrările de barare …., care pot constitui obstacol în curgerea naturală a apelor, vor fi astfel concepute, realizate şi exploatate încât să nu influenţeze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilităţii acestor lucrări, a albiilor minore şi a malurilor, cât şi pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerinţe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deţinătorii lor …».  

Ordinul nr. 1.163/2007  al Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile prevede ca «soluţia tehnică trebuie să conducă la o influenţă negativă minimă asupra ecosistemelor şi să asigure, într-o măsură cât mai mare, echilibrul cursului natural de apă şi al zonei adiacente acestuia». Tot acest Ordin prevede că este obligatorie «asigurarea regimului de curgere a apelor în timpul viiturilor, prin evitarea unor lucrări hidrotehnice care să introducă rezistenţe hidraulice semnificative» cât și «în cazul lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă se va evita… modificarea geometriei albiei».

În legătura cu aceste lucrări de pe Crișul Repede, la cererea noastră, trei profesori emeriți universitari de construcții hidrotehnice și-au exprimat părerea privind neconformitatea cu legislația în vigoare. Au mai precizat că soluția realizată este valabilă doar până la prima viitură.

În concluzie, după părerea noastră și a profesorilor consultați, promenada nu majorează esențial acest risc, dar îngustarea suplimentară cu încă 7 metri a albiei minore datorită „rotondei” (funcționează ca un epiu construit în albia minoră) poate să afecteze profund malul drept, iar la debite foarte mari poate influența chiar stabilitatea podului Sfântul Ladislau.

În ceea ce privește riscul de viitură, Oradea este într-o ipostază fericită. Pericolul de inundații mari este atenuat de barajele construite în bazinul hidrografic al Crișului Repede și anume lacurile de acumulare permanente ale sistemelor hidroenergetice Drăgan-Iad (Drăgan, Leșu, Cârligați, Munteni, Bulz) și aval de orașul Aleșd (Lugașu de Jos, Tileagd, Fughiu), cât și prin barajele cu acumulări nepermanente (Felix, Adona, 1 Mai). Dar, în continuare, tot rămâne riscul permanent și major al unei viituri extraordinare atât din precipitații, cât și din cauza eventualelor accidente tehnice ale barajelor, imposibil de prezis!”

 

Teodor S. Bogluț, inginer constructor hidro

Alexandru Peter, inginer constructor hidrotehnic