Orașul Buziaș a găzduit la sfârşitul săptămânii trecute Campionatul Național de marș rezervat seniorilor și tineretului. La competiţie a fost prezentă, din postura de invitată specială, Constantina Diţă, campioană olimpică în proba probelor, maratonul. La invitaţia soţilor Kadas, în drum de la Buziaş, marea atletă a trecut şi prin zona Vadu Crişului.

Atletismul poate fi considerat unul dintre cele mai uzuale şi populare sporturi din întreaga lume. Acest domeniu al sportului curpinde probe de alergări, sărituri şi aruncări sau probe mixate. Beneficiile aduse de atletism în viaţa cuiva sunt notabile, sportul fiind prima sursă de sănătate în viaţa noastră, apropiindu-ne de natură şi de ceea înseamnă aceasta, uşurându-ne vieţile prin eliberarea de stres şi generarea de endorfine fiind un adevărat „drog” natural, ce nu provoacă nici un rău nimănui, indiferent de „doză”. Chiar dacă este greu la început, practicat des, atletismul devine o obişnuinţă plăcută, ajutându-ne eventual să scăpăm de sedentarism şi de lenea profundă ce ne invadează psihicul când vine vorba de sport, mai ales de alergări. Fizic, atletismul fortifică scheletul corpului, arde extrem de multe calorii. Imunitatea corpului este drastic crescută, iar riscul de infarct scade cu 50% din cauza antrenării inimii în pomparea mai eficientă a sângelui, folosind un supliment de oxigen. Practicanţii acestui sport sunt de asemenea mult mai pregătiţi psihic la problemele de zi cu zi, evitând mult mai uşor depresiile, crescând optimismul şi stima de sine. De asemenea, datorită oxigenării creierului, performanţele acestuia cresc, lăsând vizibile îmbunătăţirile psihice care apar.

Atleta Constantina Diţă a atins vârful carierei la JO de la Beijing (2008) când, la vârsta de 38 de ani, a reușit să devină campioană olimpică la maraton, fiind cea mai în vârstă campioană olimpică a probei. A realizat cursa cu timpul de 2 ore 26 minute și 44 de secunde.

De-a lungul carierei sale a reușit să cucerească mai multe curse de maraton și să realizeze o serie de recorduri mondiale și naționale. Dintre medaliile importante cucerite de-a lungul carierei de către Constantina Diță amintim:

– bronz la CM de la Helsinki (2005) – maraton;

– aur la CM de la Edmonton (2005) – semimaraton;

– bronz la CM de la New Delhi (2004) – semimaraton;

– aur la Maratonul de la Chicago (2005);

– bronz la Maratonul de la Londra (2007).

 

În prezent, Constantine Diţă îşi împarte timpul între România şi Statele Unite ale Americii, fiind încă implicată în sport, ca fondatoare şi organizatoare a cursei anuale Bucharest International 10 km. Constantina Diţă continuă să alerge la cei 50 de ani ai săi, iar anul trecut a încheiat maratoanele de la Berlin (3 h 07 min) şi New York City (3 h 30 min). Ea speră ca într-o zi să alerge toate cele şase Mari Maratoane, singurul care îi lipseşte fiind cel de la Boston. Numită ambasadoarea Campionatului Mondial de semimaraton din Gdynia, Polonia, desfăşurat pe data de 17 octombrie 2020, fosta mare atletă a participat la șapte ediții ale tradiționalei competiții, cucerind șapte medalii, iar momentul de vârf al campioanei în vârstă de 50 de ani la CM de semimaraton a avut loc în 2005, la Edmonton, când a făcut dubla: aur la individual și aur cu echipa României - era interesată de viaţa sportivă din zona defileului şi dacă se practică atletismul, sportul sporturilor. 

 

În mediul rural este mult mai greu de a atrage tinerii spre sport. Sportul rege în această zonă a rămas fotbalul, cu echipe la nivelul ligii a V-a şi a IV-a. Deşi în zona defileului Crişului Repede, la Vadu Crişului sau la Aleşd se organizează anual crosuri de primăvară şi de toamnă pentru elevi pe categorii de vârstă, lipsa bazelor sportive cu piste de alergare, chiar cu zgură, a concursurilor de alergare pe zone coordonate şi finanţate de la nivel de judeţ, nu ajută la promovarea acestui sport. În alte ţări ca şi Etiopia sau Kenya, tinerii ştiu că sportul este una dintre puţinele şanse pe care le au. Este colacul care-i poate salva de la o viaţă modestă, dedicată agriculturii de subzistenţă. În  ţări mai dezvoltate, în loc să încerce, fără prea mare succes, să convingă tinerii de la oraş să se apuce de sportul de performanţă, cei care conduc destinele sportului au decis să deschidă secţii-satelit, şi nu doar în atletism, în mediul rural pentru că au observat că prin sport tinerii pot să iasă din  mediul lor. Copiii de la ţară ştiu ce este munca şi nu se dau în lături. Tocmai de aceea realizează că prin sport, cu muncă, îşi pot depăşi condiţia. De multe ori, majoritatea provebind din familii nevoiaşe şi din cătune îndepărtate, tinerii de la ţară  aleargă pentru a reuşi în viaţă. Sunt copii serioşi şi muncitori. Plus baza genetică foarte sănătoasă pe care o au. Toţi ştiu că sportul e una dintre puţinele lor şanse! De altfel, în aceste ţări, după câţiva ani au venit şi succesele, sportivii de la ţară au reuşit să obţină rezultate uluitoare, devenind campioni naţionali, europeni, mondiali, etc.

 

Alergarea montană câştigă tot mai mulţi adepţi în ţara noastră şi în Bihor. Concursurile specifice, organizate de exemplu de către clubul Xterra Sport din Oradea, în colaborare cu primăriile din Vadu Crişului şi Şuncuiuş sunt deja un punct important în calendarul competiţional al celor ce practică această formă de mişcare în natură. Iar Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor (C.A.P.D.D.) ţine să îşi continue demersurile menite să facă din munţii Pădurea Craiului o generoasă destinaţie turistică. Aşa s-a născut ideea primei reţele de trail running din România.

 

Chiar dacă astăzi ne luptăm cu pandemia Covid-19, sperăm că, prin vocea campioanei olimpice Constantina Diţă, apelul nostru de a sprijini mai mult viaţa sportivă din mediul rural să ajungă la cei care conduc sportul din România. Suntem ferm convinşi că nu toţi tinerii de la ţară vor ieşi campioni mondiali sau olimpici, ca Nicu Vlad sau Ivan Patzaichin. Dar măcar să aibă posibilitatea de a trăi o viaţă cât mai sănătoasă!