Oţelul Ştei, între un trecut luminos şi un viitor sumbru
S-au dus vremurile de altădată, când în tribunele Stadionului Oţelul se aflau mii de suporteri pentru a vedea la lucru şi a-şi încuraja favoriţii, care evoluau cu bune rezultate pe a treia scenă fotbalistică a ţării, de câteva ori fiind chiar foarte aproape de promovarea în eşalonul doi. S-au dus vremurile de altădată, când Stadionul Oţelul era neîncăpător la un meci din Cupa României, când oţelarii înfruntau Universitatea Craiova, un meci de referinţă în istoria clubului, dar şi cel cu (defuncta acum) Rocar Bucureşti, disputat în aceeaşi competiţie, când arena a fost, de asemenea, arhiplină.
Autorităţile locale, doar cu promisiunile
Din păcate, în ultimii ani, şteienii au fost o prezenţă constantă doar în Liga a IV-a, unde au avut o comportare modestă, neajungând mai sus de mijlocul clasamentului. Criza economică des invocată, dar mai ales nepăsarea şi indiferenţa celor care pot sprijini sportul au dus la un asemenea deznodământ. Din păcate, autorităţile locale asistă pasive la scufundarea în mediocritate a Oţelului Ştei.
"Doresc de la bun început să felicit antrenorii şi pe toţi jucătorii pentru caracterul de care au dat dovadă şi ţin să-i asigur că poziţia a şaptea din clasament nu m-a deranjat deloc, din contră, pot spune că este una foarte bună, ţinând cont de situaţia financiară a clubului. Am avut câteva solicitări la Primăria oraşului Ştei şi la Consiliul Local, însă am primit doar câteva promisiuni. De fapt trebuia să-mi dau seama de acest aspect, pentru că nu le-am zărit chipurile la niciun meci. Dar, totuşi, chiar dacă pare paradoxal, eu îi înţeleg, deoarece după cum se manifestă, nu au dragoste pentru sport şi mai ales pentru viitorul tinerilor din Ştei şi chiar din Depresiunea Beiuşului, unde sunt multe talente care iubesc fotbalul şi, dacă ar avea condiţii decente, sigur l-ar practica. Cu toate acestea, am reuşit să încheiem campionatul datorită şi sprijinului Consiliului Judeţean Bihor, mulţumindu-i pe această cale preşedintelui Radu Ţârle, pentru înţelegerea dovedită, precum şi domnilor Ioan Petrugan, din Câmpani, şi Traian Bulza, născut în Chişcău, care s-au dovedit cu dare de mână pentru echipa noastră. De altfel, şteienii trebuie să ştie că în proporţie de 80% finanţarea echipei a fost realizată de către acţionari, care îi cuprind şi pe SC Hiperion SA Ştei, alături de angajaţii acestei unităţi şi câţiva sponsori, atenţie, din afara judeţului. Cheltuielile au fost destule, deoarece, pe lângă echipa de seniori, în campionat a activat şi cea de juniori, iar în cadrul clubului avem şi o grupă de juniori mici, generaţia 1996-1997, de care se ocupă cu multă responsabilitate Dan Jurcă. Chiar dacă în oraş circulă zvonurile că echipa este în pragul desfiinţării, acest fapt nu este adevărat, în această perioadă preocuparea noastră fiind aceea de a mai găsi potenţiali sponsori şi, bineînţeles, întărirea lotului", ne-a spus ing. Virgil Lupşe, director general SC Hiperion SA, preşedintele şteienilor.
Antrenorul "forjorilor" este un şteian convins
Florin Vasile Galea s-a născut la 18 decembrie 1968, în Holod, iar primii paşi în fotbal i-a făcut în anul 1984, la Oţelul Ştei. A activat doar la această grupare şi la concitadina Minerul, purtând întotdeauna tricoul cu numărul 10, fiind un adevărat coordonator de joc. Chiar dacă a fost curtat de alte grupări el a fost statornic, bucurându-se în permanenţă de aprecierea suporterilor. În 2005 a antrenat la copii şi juniori, iar în anul 2007 a făcut pasul la echipa mare a Oţelului.
Locul şapte ocupat la finele ediţiei a fost obţinut cu un total de 42 de puncte, realizate din 12 victorii şi 6 meciuri egale, la care s-au adăugat şi 12 înfrângeri, rezultând un golaveraj de 50-55. Apărarea a fost realmente "topită" de Bioland Paleu, care le-a administrat cea mai severă înfrângere, 9-0. Atacul şi-a făcut meseria în meciul cu Victoria Avram Iancu, pe care i-a "ars" cu 5-1. Cel mai spectaculos meci şi cea mai valoroasă victorie a fost în faţa puternicei echipe Unirea Valea lui Mihai, pe care a învins-o cu 1-0, ţinând cont că în ultimele 20 de minute între buturile şteienilor a intrat căpitanul Dorin Boca în locul portarului eliminat, iar poarta a rămas intactă.
Zece juniori utilizaţi din 22 de jucători
Antrenorul Galea a avut multe probleme de lot, cauzate de desele accidentări şi de plecări spre alte zări. La finalul turului au părăsit echipa 4 jucători, Adrian Sava, Daniel Clepce, Livius Bogdan şi Dan Crainic. În retur au sosit Marius Matei (născut în 1981), Ioan Boldor (1980), Alexandru Raţ (1989) şi Răzvan Negrita (1990). Ceilalţi componenţi ai lotului au fost: Septimiu Bărăian (1992), Dorin Boca (1983), Răzvan Ciuciu (1991), Mădălin Haica (1985), Eusebiu Merce (1990), George Fodoron (1991), Lucian Junc (1991), Vlad Paşca (1991), Aurel Petriş (1979), Antoniu Clop (1992), Sorin Matiuţă (1985), Lucian Berce (1985), Florin Şolodi (1990), George Boc (1990).
Golgeterul echipei a fost Alexandru Raţ, 11 goluri, toate marcate în retur. Aici se cuvine să-i amintim şi pe veteranul Aurel Petriş, cu 4 reuşite, chiar dacă a absentat o lungă perioadă din cauza unei operaţii de menisc.
Spiritul de echipă, o verigă câştigătoare
Cu bune, cu rele, campionatul a luat sfârşit, rămân doar amintirile, iar oţelarii au totuşi satisfacţii, deoarece în sânul echipei s-au legat multe prietenii, atât în teren, cât şi în viaţa cotidiană, ei găsind resurse pentru o bere sau o răcoritoare după multe meciuri grele, spiritul de echipă fiind în opinia antrenorului Florin Galea un lucru important în cadrul unui grup.
Vacanţa şteienilor se apropie de sfârşit, reunirea lotului fiind prevăzută pentru 15 iulie.
Rusine!