Anul 1859 a adus românilor împlinirea unui vis de secole: Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (la 5 ianuarie 1859) și al Munteniei (la 24 ianuarie) s-au pus bazele viitorului stat național unitar român. Unirea de la 1859 - „Unirea cea Mică” - a fost consolidată prin reformele domnitorului Alexandru Ioan I, pregătind următorul pas, acela al cuceririi independenței de stat a României de la 1877-1878.

 

Dar Unirea de la 1859 nu a făcut să renască doar speranțele într-un viitor mai bun ale celor din afara arcului carpatic. În această atmosferă de efervescență a sentimentului național se cuvine înscrisă și scrisoarea trimisă jurnalului bucureștean „Naționalul”, la 30 martie 1859, de către profesorul Gheorghe Marchișiu de la gimnaziul din Beiuș. Scrisoarea trimisă jurnalului din Capitala României prezenta viața grea a românilor bihoreni, procesul de deznaționalizare la care erau supuși prin interdicția folosirii limbii materne și prin lipsirea de drepturi politice. În finalul scrisorii, Gheorghe Marchișiu îi aducea la cunoștință redactorului de la „Naționalul” că s-a încumetat să scrie și o poezie dedicată Unirii. Intitulată „Un glas de peste Carpați”, poezia este o dovadă a sentimentelor ce-i animau pe românii ardeleni în acele momente mărețe ale istoriei naționale, precum și o exprimare a speranței că ziua împlinirii idealului marelui voievod Mihai Viteazul este tot mai aproape.

Ceremonia din acest an a avut loc pe platoul din fața Monumentului Martirilor Bihorului Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, marți, 24 Ianuarie. La eveniment au participat senatorul Cornel Popa, deputatul Gheorghe Bogdan, Petru Mlendea-Căluș, primarul municipiului Beiuș, viceprimarul Ovidiu Dăescu, consilieri județeni și locali, comandantul garnizoanei Beiuș, lt. col. Angelin Buf, comisarul șef Sorin Magda, șeful Poliției Municipiului Beiuș și lt. col. Mihai Smeu, comandantul Detașamentului de Jandarmi Beiuș. Acestora li s-au alăturat cadre militare active, în rezervă și retragere, reprezentanți ai instituțiilor publice, precum și profesori și elevi ai școlilor beiușene.

Festivitatea aniversară a început cu intonarea Imnului de Stat, după care au avut loc, așa după cum ne-am obișnuit, din păcate, nu una, ci două ceremonii religioase, prima, oficiată de reprezentanții cultului ortodox, urmată de cea a greco-catolicilor.

În schimb, primarul Petru Mlendea-Căluș a ținut un discurs vibrant și evocator, evocând contextul politic intern și extern al Unirii Principatelor și subliniind importanța crucială a acesteia pentru evoluția ulterioară a istoriei naționale.

Ceremoniei depunerii de coroane - unde trebuie evidențiat faptul că, așa după cum ne-a obișnuit în ultimii ani, UDMR și-a adus prinosul de recunoștință față de făuritorii României moderne prin reprezentanta sa în Consiliul Local, Gabriela-Viorica Balint - i-a urmat, la finalul festivității aniversare, tradiționala Horă a Unirii.