Începutul revoluţiei paşoptiste din 1848 a fost marcat ieri, la Oradea, de către comunitatea maghiară prin mai multe manifestări care au culminat cu tradiţionalele discursuri şi momente artistice susţinute în faţa statuii lui Szacsvay Imre din Parcul Libertăţii. Conform tradiţiei, cele două partide maghiare au avut programe distincte. De la manifestări a lipsit Laszlo Tokes, însă a fost prezent, timp de o oră, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Programul pregătit de UDMR Bihor, împreună cu bisericile tradiţionale, a fost acelaşi ca în anii precedenţi: depuneri de coroane la monumentul din Episcopia Bihor, la mormintele revoluționarilor din 1848 -1849 din turnul Bisericii Reformate Rogerius, la mormântul eroului martir polonez Kazimir Rulikowski din Cimitirul Municipal Oradea şi la statuia revoluţionarului român Nicolae Bălcescu. Manifestările de la statuia lui Szacsvay Imre din Parcul Libertăţii au început la ora 18.15, programul cuprinzând citirea mesajelor primilor miniştri ai României şi Ungariei, alocuţiuni, depuneri de coroane, dar şi momente artistice. La final, participanţii la manifestări s-au deplasat în marş cu făclii pe Corso spre Parcul Petofi, unde au depus coroane la bustul poetului Petofi Sandor.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost prezent la activităţile din Cimitirul Municipal şi de la statuia lui Nicolae Bălcescu, unde au mai participat prefectul Claudiu Pop, subprefectul Iulius Delorean, vicepreşedintele CJ Bihor, Ioan Mang, viceprimarii Mircea Mălan şi Florin Birta, senatorii Cseke Attila şi Derzsi Akos, deputatul Szabo Odon, consilieri municipali ai UDMR şi PSD.

„Cred că nicio naţiune nu poate să fie liberă, dacă cel care trăieşte împreună cu el, alături de el, nu este liber. Nici românii nu pot fi liberi, dacă maghiarii nu se simt liberi în ţara lor şi invers. Întotdeauna majoritatea este responsabilă pentru minoritate. De aceea, noi credem că în România, dacă minoritatea maghiară doreşte să-şi păstreze identitatea, limba, religia, cultura, elementele esenţiale ale identiăţii lor naţionale, atunci trebuie create acele instituţii şi acel cadru legal prin care se pot păstra acestea. Şi dacă cumva, undeva, un astfel de element este lezat sau nu se poate exercita în mod liber, se poate spune că libertatea acelui om, acelei comunităţi, nu este deplină. Şi de aceea, după 27 de ani de la revoluţia din 1989, eu cred că am intrat în normalitate şi trebuie să o păstrăm. Când vine prefectul, vin reprezentanţii partidelor româneşti, avem mesajul primului ministru pentru această ocazie, respectul reciproc și respectul pentru valorile fiecăruia sunt elemente esenţiale care pot fi subliniate azi, 15 martie”, a declarat Kelemen Hunor. Ulterior, el s-a deplasat la Salonta, unde a participat la manifestările organizate pentru a marca Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

În ceea ce priveşte programul alternativ al PPMT, acesta a cuprins depuneri de coroane la monumentul lui Kazimir Rulikowski, la cimitirul Olosig, la pietrele funerare aflate lângă turnul bisericii reformate din Cartierul Rogerius, la statuia lui Petofi Sandor şi la monumentul lui Farszadi Kovacs Istvan, în cavoul din subsolul bisericii romano-catolice Baratok de pe strada Republicii. De asemenea, au fost organizate ateliere meşteşugăreşti pentru copii în cadrul Facultăţii Partium. La ora 16.00, în Piaţa Unirii, au fost prezentate câteva dansuri populare maghiare, după care participanţii s-au îndreptat spre Parcul Libertăţii pentru a asista la programul comemorativ pregătit de PPMT la statuia lui Szacsvay Imre: discursuri, cântece din timpul revoluției din 1948/49 şi depuneri de coroane. De la manifestările PPMT a lipsit europarlamentarul Laszlo Tokes, care s-a aflat la Szeged, dar a transmis un mesaj celor peste 200 de participanţi. În schimb, a fost prezent preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, care a declarat: „Acum, după 169 de ani, avem o zi simbol, în care românii şi maghiarii, în ciuda neîncrederii reciproce, uneori, nu sunt sau nu ar trebui să fie inamici. Noi avem convingerea că libertatea şi libertăţile noastre, drepturile noastre pe care le cerem nu ar lua nimic din libertatea românilor, ci ar asigura o stabilitate şi o încredere de care ducem lipsă în România. Chiar şi când vorbim despre autodeterminare nu vorbim împotriva statului sau împotriva naţiei române. Vorbim despre acele idealuri care au fost în stare să mişte naţii, cum au fost românii din Tranislvania, cum au fost maghiarii care s-au ridicat împotriva habsburgilor, cum au fost şi alte naţii, ca slovacii, polonezii, cehii ş.a.m.d. Am convingerea că în această Europă, care se confruntă cu provocări extrem de mari, naţiile noastre trebuie să se regăsească, să se alieze, pentru că numai astfel regiunea noastră va deveni egală cu Europa de Vest şi astfel Europa să fie un continent al succesului”.