În Bihor, *Lucrările vor demara la Suplacu de Barcău, spre Oradea *Această ruta va fi prima porţiune ce va intra în funcţiune Ieri, la sediul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Bihor a avut loc o dezbatere publică pe marginea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru autostrada Braşov-Oradea (sectorul 3 Cluj - Oradea). La discuţii au fost invitaţi reprezentanţi ai SC IPTANA SA (Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene) - proiectantul lucrării, ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - beneficiarul lucrării, ai Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ai APM Bihor (emitentul acordului de mediu), reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi Prefecturii Bihor, ai autorităţilor locale din localităţile străbătute de autostradă, ai serviciilor publice descentralizate şi ai altor unităţi (Electrica Transilvania Nord SA, Romtelecom etc.) Cornel Marţincu, director IPTANA SA, a afirmat: "Construcţia autostrăzii va demara în 4 iulie a.c., în sectorul 3 Cluj-Oradea. În prima fază lucrările vor demara între Suplacu de Barcău şi Oradea. Datorită faptului că suntem încă în fază de proiectare, trebuie să clarificăm problemele ridicate de autorităţile locale. Majoritatea situaţiilor sesizate, la întâlnirile anterioare, au fost rezolvate. Noi rămânem în continuare deschişi sugestiilor. Reprezentanţii IPTANA au prezentat Raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Astfel, s-a spus că lungimea autostrăzii este de 415 kilometri, împărţită în trei sectoare: Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Constanţa şi Braşov-Oradea. Sectorul trei, Braşov-Oradea, are trei secţiuni: Braşov-Ogru, Ogru-Cluj şi Cluj-Oradea. Autostrada va avea, în Bihor, o lungime de aproape 59 de kilometri. Lăţimea autostrăzii este de 26 metri, din care partea carosabilă va avea două benzi de circulaţie pe sens (lăţimea unei benzi fiind de 3,75 metri), benzi de ghidaj (4 x 0,50 metri), zonă mediană ce va separa căile unidirecţionale va avea lăţimea de 3 metri, benzi de staţionare accidentală, dispuse pe partea dreaptă a fiecărei căi (2 x 2,50 metri) şi două acostamente la extermităţi, fiecare având 0,50 metri. Autostrada va avea 3 noduri rutiere: Marghita-Chiribiş, Sălard şi Oradea. De asemenea, vor mai fi construite 5 viaducte, 7 pasaje, 22 de poduri (dintre care un pod cu lungimea de 1.500 metri - peste lacul de acumlare de la Suplacu de Barcău), parcări, spaţii pentru servicii, instalaţii de apel de urgenţă, instalaţii de iluminat în jurul nodurilor rutiere, împrejmuiri şi parapeţii pe toată lungimea autostrăzii. Impact negativ cu repercusiuni pozitive Prin prezentarea Raportului, au fost scoase în evidenţă atât aspectele negative, cât şi cele pozitive asupra mediului, economico-sociale şi uman. Astfel, au fost prevăzute lucrări specifice de protecţia mediului pe toată autostrada, în nodurile rutiere, în intersecţii fără acces, parcării etc. A fost estimat şi gradul de poluare asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol, floră şi faună), precum şi asupra factorului uman, în perioada de executare a lucrării şi în perioada de operare. Asupra aerului va exista o poluare, dar pe termen scurt, în perioada execuţiei. În perioada de operare, poluare va fi redusă, nedepăşindu-se concentraţiile maxim admise. Se estimează că, în anul 2030, vor circula pe autostradă circa 55.000 de autoturisme/zi, dar nici atunci nu vor fi probleme, deoarece se preconizează că toate autovehiculele vor fi dotate cu sisteme de protecţia mediului, de la euro trei în sus. Nici asupra celorlalţi factori de mediu, impactul negativ nu va fi deosebit, în proiect fiind prevăzute o serie de măsuri de diminuare şi de refacere a factorilor de mediu afectaţi. Printre aspectele pozitive evidenţiate, reţinem dezvoltarea economică a localităţilor traversate de autostradă, racordarea la o reţea europeană de transport. Primarul comunei Spinuş a fost unul dintre cei care au propus reprezentanţilor IPTANA crearea unui nod rutier cu acces în zonă, deoarece administraţiile publice din zonă sunt "văduvite" de acces la autostradă, cu atât mai mult cu cât este vorba de intersecţia a două drumuri judeţene. Cornel Marţincu a spus că Bihorul are cele mai multe noduri rutiere, dar, deoacamdată, decizia creării unui nou nod rutier va fi decisă de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. În anul 2012 se vor finaliza lucrările autostrăzii în sectorul 3 - Braşov-Oradea. În 2007, Ungaria va finaliza lucrările la autostradă, din apropierea graniţei cu România. Prima porţiune de autostradă din România pusă în funcţiune va fi pe ruta Suplacu de Barcău - Oradea şi va avea loc în câţiva ani.