Aproximativ 6,4 milioane de austrieci au fost chemați ieri la urne să-și aleagă președintele cu ocazia repetării celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care ar putea avea drept rezultat alegerea primului șef de stat de extremă-dreapta din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cei doi candidaţi care se înfruntă în turul doi al scrutinului prezidențial sunt Norbert Hofer (45 de ani, din partea partidului de extremă-dreaptă Partidul Libertăţii) şi Alexander van der Bellen (72 de ani, independent), iar sondajele de opinie indică un rezultat strâns. Van der Bellen a câştigat alegerile desfăşurate în luna mai, însă acestea au fost anulate din cauza unor nereguli în procesul de numărare a voturilor, scrie Reuters.
Conform estimărilor de la închiderea urnelor, Van der Bellen este pe primul loc în scrutinul prezidențial din Austria. Directorul de campanie al lui Hofer a declarat că acesta a admis înfrângerea în fața lui Van der Bellen, care potrivit exit-poll-urilor are un avantaj decisiv, scrie BBC News. Într-un mesaj pe Facebook, Hofer s-a declarat "infinit de trist" și l-a felicitat pe contracandidatul lui pentru victoria obținută.
Candidatul independent Alexander Van der Bellen se clasează pe primul loc în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Austria, cu 53,6% din voturi, în timp ce Norbert Hofer, candidatul de extremă-dreaptă, are 46,4%,conform unui exit-poll realizat de institutul de cercetare SORA.
Exit-poll a fost realizat de institutul de cercetare SORA la comanda televiziunii ORF, și are o marjă de eroare de 1,2%, scrie Reuters. Van der Bellen a câştigat alegerile desfăşurate în luna mai, însă acestea au fost anulate din cauza unor nereguli în procesul de numărare a voturilor. Alegerile din Austria sunt considerate ca fiind un barometru care ar putea indica cum se vor descurca formațiunile politice populiste în alte state din UE. Victoria lui Hofer în scrutinul prezidențial din Austria, concomitent cu respingerea prin referendum a reformei constituționale propuse de premierul italian Matteo Renzi, ar reprezenta un șoc dublu, aproape simultan, pentru Uniunea Europeană.
Poziţia de preşedinte în Austria este simbolică, fără puteri executive, însă Hofer a indicat clar că dorește să fie un șef de stat activ, amenințând să demită guverne în cazul introducerii de taxe și să ceară organizarea de referendumuri pe o serie de teme, chiar dacă convocarea de plebiscite nu intră în atribuțiile președintelui. Alegerile din Austria sunt considerate ca fiind un barometru care ar putea indica cum se vor descurca formațiunile politice populiste în alte state din UE.