Printre multele proiecte demarate de ing. Iulian Balaj, primarul orașului Ștei, iată, încă unul prinde viață datorită unei idei lăudabile de a achiziționa casa poetului Miron Pompiliu de la urmașii acestuia.   

Indiscutabil, cei care trăiesc, dar și cei cei care tranzitează orașul de sub poalele Munților Apuseni, au o imagine plăcută ochiului, deoarece de la instalarea sa ca primar al orașului Ștei, ing. Iulian Balaj a demarat o sumedenie de proiecte care prind contur, fapt ce denotă că orașul Ștei devine o adevărată urbe cu un aspect la standarde europene.

Despre Miron Pompiliu

Moise Popovici, cu numele din familie, născut la 20 iunie 1848, a fost al doilea fiu al preotului Nicolae Popovici și al Anei, el urmând școala primară în satul natal, Ștei, după care a urmat cursurile școlii germane din Băița, localitate apărținătoare acum a orșului Nucet, iar cursurile liceale le-a urmat la Beiuș și Oradea, bacalaureatul fiind luat la Beiuș în anul 1866. După bacalaureat s-a înscris la Facultatea de Drept din Pesta. Poet, folclorist, autor de manuale, prozator, traducător, Miron Pompiliu, cum este cunoscut de fapt, a debutat cu prima poezie în Familia nr. 2 din 15/27 ianuarie 1866, intitulată „Ghicitura”. La a doua poezie, „Ecouri și suspine”, apărută în nr. 18 din 25 iunie/ 7 iulie 1866, Iosif Vulcan i-a făcut o prezentare generoasă. Refuzând să se înroleze în armată, Miron Pompiliu fuge la București devenind membru al societății Orientul, unde îl va cunoaște pe Mihai Eminescu. Din anul 1869 se mută la Iași, unde devine, în anul 1873, licențiat al Facultății de litere, iar apoi a fost doi ani secretar al Universității. În toamna anului 1874 Miron Pompiliu împarte aceiași odaie cu Mihai Eminescu și Ioan Slavici, la Școala Normală Trei Ierarhi, frecventând saloanele Veronicăi Micle și Matildei Cugler. La începutul carierei publicistice a purtat numele tatălui său, dar mai apoi l-a schimbat în Moise Pompiliu, pentru ca mai tîrziu să îl schimbe în Miron Pompiliu. A fost, din anul 1869, unul dintre cei mai activ și statornici membrii ai „Junimii” din Iași, prezent la ședințele săptămânale. A tradus din Goethe, Schiler, Heine, Lenau, Uhland, Lamartine, fiind foarte apreciat. S-a căsătorit în anul 1895 cu profesoara Gheorghiu, dar a divorțat în scurt timp din cauza neînțelegerilor. A decedat din viață la 20 noiembrie 1897, fiind înmormântat în cimitirul Eternitatea dun Iași.

O achiziție de valoare

Casa poetului Miron Pompiliu, situată la nr. 66, a fost achiziționată de la urmașii acestuia, de către primăria orașului Ștei, după mulți ani de negocieri. „Această casă memorială completează patrimoniul cultural al orașului nostru, având o valoare deosebită, va fi supusă unui proiect de restaurare și amenajată ca muzeu dedicat poetului șteian. Mulțumim personalului din primărie și consilierilor locali ai orașului nostru, pentru implicarea și concursul acordat în realizarea achiziției, dar și foștilor proprietari pentru colaborarea și înțelegerea de care au dat dovadă în acțiunile de transferare a acestui monument către patrimoniul orașului nostru”, sunt cuvintele, de pe o rețea de socializare, a primarului Iulian Balaj. Este o realizare lăudabilă de păstrare, conservare și promovare a rădăcinii culturale a vetrei satului Ștei, vatră pe care ulterior s-a construit frumosul orășel, știindu-se totodată că Miron Pompiliu a fost și rămâne în istorie un om de cultură reprezentativ în istoria culturală, nu numai a satului ci și a acestei zone a țării.