Cele două examene naționale, bacalaureatul și evaluarea, au fost analizate miercuri, 7 august, în cadrul Ședinței Colegiului Prefectural. Șeful Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Bihor, Horea Abrudan, a vorbit despre abandonul școlar, despre diferențe foarte mari dintre mediile elevilor și rezultatele la evaluare și a afirmat că unele licee nu ar trebui să mai fi teoretice.  

Ședința Colegiului Prefectural a avut loc de la ora 10.00, în Sala Mare a Instituției Prefectului Județul Bihor.

Anul acesta rata de participare la evaluare națională a fost de 89,15%, cu 3% sub media națională.

„Între mediul urban și rural este o discrepanță foarte mare când vine vorba de rata de promovabilitate: 83,51% mediul urban, 50,90% mediul rural. În mediul rural, mediile se învârt între 3, 4 și 5 și 6, 7, 8 în mediul urban. Dacă facem o comparație cu mediile de absolvire ale acestor elevi, în mediul rural, acestea sunt la 7, 8, 9 la fel ca în mediul urban. De unde absolvenți cu medii școlare de 7, 8, 9 și media la evaluare națională de 3, 4 și 5? Voi purta discuții cu colegii mei pentru că aceast situație este total deplasată. Nu este ceva care să nu se mai fi întâmplat până acum, din păcate. Nu este normal ca elevul să aibă media 8 la gimnaziu și să ia 5 sau 4 la evaluare națională. Nu cred că se face o evaluare obiectivă. Probabil că acea evaluare obiectivă ar însemna repetenție. Dar dacă asta înseamnă, asta ar trebui să facem. Nu încurajez repetenția, dar vreau obiectivitate”, a spus șeful IȘJ Bihor, Horea Abrudan.

O altă problemă este neînscrierea elevilor în examen. La Şcoala Gimnazială Nr.2 Talpoş, din 26 de elevi din clasa a VIII-a, 5 au fost prezenți, 21 absenți, la Școala Gimnazială „Toldy” Sânnicolau de Munte, din 28 de elevi din clasa a VIII-a, 8 au fost prezenți, 20 absenți, la Şcoala Gimnazială Nr.1 Petreu, din 13 elevi din clasa a VIII-a, 4 au fost prezenți, 9 absenți etc.

„Ne întrebăm ce vor face acei copii absenți după finalizarea clasei a VIII-a? Procentele de promovabilitate ale acestor școli, raportat la elevii înscriși la examen, la Sânicolaul de Munte, Husasău de Tinca, Curtuișeni, Căpâlna, Cherechiu sunt foarte mici. Am încercat să văd de ce mulți elevi nu au participat, întrebându-i pe directori. Mi-au spus că aproximativ 70 de elevi nu continuă studiile deși învățământul este obligatoriu până la liceu, inclusiv. Voi întreba directorii și autoritățile locale de ce există elevi care nu continuă studiile. Este responsabilitatea școlii și a compartimentelor de Asistență Socială din primării să asigure prezența elevilor în perioada învățământului obligatoriu, la școală”, a declarat Abrudan.

Conform statisticii prezentate, cei mai mulți (4.377) nu s-au prezentat la examen pentru că „nu este cazul”, 372 s-au înscris la profesională, 220 au fost repetenți, 113 sunt elevi cu CES și 14 au plecat în străinătate. Mulți dintre ei sunt elevi din medii defavorizate, acolo unde comunitatea locală și instituțiile statului, conform șefului IȘJ Bihor, ar trebui să se implice mai mult.

„Trebuie să înțelegem că acolo unde rezultatele sunt slabe și discrepanța între promvabilitatea din mediul urban și cel rural este mare și nu poate fi redusă, a încerca să comasăm, cu riscul de a desființa unele școli, este decizia bună care trebuie luată”, a mai spus șeful IȘJ Bihor, care a făcut o statistică în comunitățile în care abandonul este mare: „Dacă în aplicația noastră, în 2022-2023, apăreau 8.500 de elevi romi, în clase care nu sunt terminale, căutați după CNP, în anul 2023-2024, erau cu 840 mai puțin, asta înseamnă 10%. Cei mai mulți sunt la școli din Diosig, Tinca, Dobrești, Ciumeghiu, Suplacu de Barcău, Săcuieni, Drăgești, Batăr, Lugaș, Avram Iancu, Curtuișeni. Majoritatea acestor copii pleacă în clasa a VIII-a și a IX-a. În afară de Asistența Socială din primării și directorii implicați, nu avem pe cineva care să-i monitorizeze”, a mai declarat Abrudan care a subliniat că în Oradea rata de abandon a fost de doar 1,63%.

 

„Ne fură foarte ușor privirea procentele de promovabilitate”

La bacalaureat, rata de participare a fost bună (94,40%), iar procentul de promovabilitate (79,43%) a fost peste media națională. Din nou, rezultatele la simulare sunt mult mai mici decât cele obținute la examen, ceea ce arată că nu prezintă interes pentru elevi. Horea Abrudan spune că ar trebui făcută o simulare județeană înaintea celei naționale pentru „a-i trezi pe elevi”.

„Ne fură foarte ușor privirea procentele de 100% promovabilitate, dar cred că ar trebui să ne uităm și la elevii care au finalizat clasa a XII-a, nu doar cei care s-au înscris la bacalaureat. Este adevărat că în liceele tehnologice nu întotdeauna elevii merg să ia examenul de bacalaureat. Primele două școli, Liceul Tehnologic Dobrești și Liceul Tehnologic Felix Sânmartin, au pomovabilitate ca Gojdu sau Ghibu. Dar din 25 de elevi pe care-i avea în clasa a XII-a Dobreștiul și 26 pe care-i avea Sânmartinul, s-au înscris 8, respectiv 14 la bacalaureat. Restul sunt repetenți, corigenți sau neîncheiați. Evident că cei 8 și 14 au promovat toți, ducând procentul de promovabilitate la 100%. Dacă vă veți uita pe Facebook-ul acestor școli îi veți vedea lăudându-se cu această promovabilitate. Cu toate astea, dacă raportăm la numărul de elevi care au finalizat clasa a XII-a, o să vedeți că Dobreștiul are 32%, iar Sânmartinul 53%. Vedem și școli teoretice, cum este Liceul Teoretic Borod, care din 20 de absolvenți a avut 13 înscriși, din care au promovat 9. Chiar și statisticile Ministerului Educației ar spune că e un procent de promovabilitate de 69%, dar în realitate au promovat doar 45%. O situație asemănătoare este și la Liceul Teoretic Bratca. Aceste licee teoretice care se găsesc în topul diferențelor mari de promovabilitate nu ar trebui să mai fie licee. O altă statistică este ultima medie de admitere la clasele teoretice din aceste licee, care e de 1,20, 1,50. Cu media asta ar trebui să fii cel puțin corigent în clasa a VIII-a. Nu să promovezi cu 5 și să intri la liceu teoretic”, a declarat Horia Abrudan, care a mai spus că va urmări statisticile, dar că este nevoie de sprijin din partea tuturor pentru îmbunătățirea situațiilor.    

Prefectul Dumitru Țiplea a spus că, din ce a văzut, foarte multe din rezultatele slabe sunt în școlile cu învățământ simultan, acesta fiind un „cancer al învățământului românesc”.