Trei asociații de mediu din Oradea au trimis o scrisoare deschisă redacției, pentru a-și arăta nemulțumirea cu privire la proiectul Primăriei Oradea de lărgire a străzilor Armatei Române, Universității, Ceyrat, Thurzo Sandor și Atelierelor.

 

Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor, Fundația pentru Cultură și Educație Ecologistă ECOTOP și Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius se arată îngrijorate și indignate cu privire la „lipsa de viziune concretizată în proiecte care impactează negativ dezvoltarea durabilă a Municipiului Oradea”.

ONG-urile susțin că dezvoltarea infrastructurii orașului este necesară și se poate planifica și realiza în mod eficient și eficace, în beneficiul orădenilor, ținând cont de nevoile reale existente, precum și de viziunea, perspectivele și tendințele globale și locale.

 

Justificat și nu prea

 

Semnatarii petiției consideră că justificarea necesității proiectului este superficială.

„Se afirmă (n.r. în proiect): „Necesitatea realizării investiției rezultă din starea infrastructurii rutiere, aceasta nu este adecvată pentru desfășurarea unui trafic civilizat pentru locuitorii pe care îi deservește. Realizarea investiției aduce un aport direct la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din zonă și evidențiază impactul pozitiv al investiției în infrastructura rutieră suport pentru desfășurarea în siguranță a traficului rutier cu accent pe dezvoltarea potențialului economic al zonei și reducerea impactului negativ asupra mediului”. Vă rugăm să precizați care sunt criteriile în baza cărora se afirmă că realizarea investiției va reduce impactul negativ asupra mediului, având în vedere că nu există un studiu de valori de trafic asociat prezentului proiect? Care este nevoia căreia îi răspunde proiectul de lărgire la 4 benzi a unor străzi care au, la începutul și la capătul lor, doar două benzi? Care sunt problemele de mediu care se cer rezolvate prin această investiție, având în vedere că fluidizarea circulației și accesul pedestru și cu bicicleta pot fi realizate în bune condiții cu aceleași soluții tehnice propuse, păstrând carosabilul actual cu două benzi”, spun ONG-urile.

Conform aceleiași surse, în documentul public există informații contradictorii cu privire la producerea de deșeuri în timpul execuției proiectului. „Punem la îndoială afirmația, foarte generală și ușor făcută, conform căreia în urma execuţiei proiectului nu rezultă deşeuri. Cum poate fi demonstrată această afirmație, având în vedere că în proiect sunt prevăzute lucrări de dezafectare a covorului asfaltic existent, a bordurilor, a vegetației și, mai ales, că tot în proiect se precizează: pentru organizarea de șantier, sursele de poluanți sunt următoarele: scurgerile accidentale de combustibili de la utilaje; praful și gazele de eșapament; ape uzate menajere; deșeuri menajere? De ce este necesar un plan de management al deșeurilor din moment ce se afirmă că proiectul nu va fi generator de deșeuri? Solicităm clarificări și detalii suplimentare cu privire la impactul asupra mediului și la planurile de gestionare a deșeurilor asociate proiectului. Este imperativ ca autoritățile competente să prezinte un plan detaliat și concret de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu legislația în vigoare și cu standardele internaționale de mediu”, se afirmă în scrisoare.

 

88 de arbori vor fi tăiați

 

Semnatarii sunt nemulțumiți și de afirmația că „nu există areale protejate în zonă”, susținând că „sintagma habitate naturale nu se referă exclusiv la areale protejate”.

„Este necesar un studiu care trebuie să investigheze biodiversitatea locală, inclusiv prezența și distribuția speciilor de plante și animale, identificând riscurile și potențialele impacte ale proiectului asupra acestora și oferind soluțiile potrivite”, spun ONG-urile, care vor să afle cum vor fi protejați arborii în timpul lucrărilor.

„În proiect se precizează: Pentru modernizarea străzilor menționate mai sus este necesară tăierea a 88 arbori (cu diametrul între 0-25 cm)... Înțelegem necesitatea îndepărtării unor exemplare de arbori sau arbuști, dar observăm că recensământul arborilor de pe întregul amplasament indică un număr existent de 429 de exemplare. Care sunt măsurile ce vor fi luate pentru protejarea celor 341 de exemplare care vor fi păstrate, având în vedere exemplele negative de practică existente în cazul altor șantiere de infrastructură (La amenajarea Parcului Petőfi peste 50% din arborii rămași în picioare sunt afectați de utilaje prin zdrelire sau rupere. La schimbarea conductelor de termoficare și alimentare cu apă realizate în Parcul 1 Decembrie, un număr mare de arbori au fost mutilați. La recent încheiatele lucrări de modernizare a străzilor din zona Universității, arborii rămași au fost serios afectați prin zdrelire, ruperea ramurilor și tăierea rădăcinilor – exemplele ar putea continua nominalizând aproape toate șantierele din municipiu)”, spun reprezentanții ONG-urilor.

Pentru că proiectul nu prevede măsuri și proceduri eficiente pentru a minimiza impactul asupra vegetației din zona șantierului, acestea solicită: evaluarea stării de sănătate a arborilor, implementarea măsurilor de protecție în timpul lucrărilor (arborii rămași în picioare ar trebui să fie protejați împotriva deteriorării sau ruperii cauzate de utilaje sau activități umane), folosirea unor utilaje adecvate și a unor tehnici de construcție care minimizează impactul asupra arborilor, precum și implementarea unor proceduri de lucru care reduc riscul de deteriorare a acestora, monitorizarea și îngrijirea ulterioară și precizarea cu exactitate a locului în care vor fi plantați cei 440 de arbori aferenți celor 88 care vor fi tăiați (conform Hotărârii Consiliului Local) în cadrul acestui proiect, speciile de arbori care vor fi plantați, precum și dimensiunea lor.

ONG-urile sunt convinse că lucrările vor avea impact asupra climei și a microclimatului și cer să se efectueze studii de specialitate asupra acestor aspecte. De asemenea, organizațiile mai cer elaborarea unui plan de gestionare a impactului asupra mediului, implementarea unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu și raportarea și evaluarea periodică a rezultatelor monitorizării.

„Având în vedere atât preocupările și îngrijorările noastre, cât și lacunele identificate în documentația prezentată, solicităm Primăriei Municipiului Oradea îmbunătățirea proiectului prin realizarea de studii suplimentare pentru a ne asigura că proiectul respectă principiile de mediu”, spun ONG-urile, care adaugă că este necesar ca acestea să includă: un studiu de trafic detaliat pentru a evalua necesitatea și impactul proiectului asupra circulației rutiere, un studiu de biodiversitate cuprinzător, care să evalueze prezența și distribuția speciilor de plante și animale din zona proiectului, identificând potențialele riscuri și impacte ale acestuia asupra biodiversității urbane locale și un plan detaliat pentru protecția și conservarea arborilor existenți.

„De asemenea, solicităm ca autoritățile să ia în considerare impactul cumulat al tuturor proiectelor majore de investiții planificate în zona, deoarece acest aspect este crucial pentru evaluarea corectă a impactului asupra mediului și pentru elaborarea măsurilor adecvate de protecție și conservare a acestuia.

Dorim să subliniem că suntem deschiși la dialog și cooperare cu instituțiile responsabile de planificare și decizie pentru a contribui la implementarea de proiecte urbane care să țină cont de importanța naturii în Municipiul Oradea. Având în vedere condițiile climatice actuale și necesitatea unei dezvoltări durabile, conform Strategiei Naționale privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și a Agendei 2030, la care România a aderat, considerăm că este esențial să se ia în considerare natura urbană în planificarea și implementarea proiectelor urbane viitoare”, spun reprezentanții celor trei asociații. Scrisoarea este semnată de Paul Iacabaș, George Togor și Andrei Togor.