Cantitatea de deşeuri menajere rezultate în condiţiile din România este de 0,8 la 1,5 kilograme/persoane/zi. O mare parte din deşeurile produse conţin materii care pot fi valorificate. La ora actuală, populaţia ţării noastre trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate în ce priveşte protecţia mediului înconjurător şi să acţioneze în consecinţă. Astfel, cetăţenii vor avea sarcina să facă o selecţie riguroasă a deşeurilor menajere, să le trieze în aşa fel încât să obţinem materii prime de la care să avem posibilitatea fabricării unor noi produse. În Oradea, ca şi în întreaga ţară, problema deşeurilor, în general, nu numai a celor menajere, este departe de a fi rezolvată. Lipsa de susţinere financiară şi a unor mecanisme eficiente care să dezvolte ideea de valorificare a materialelor reciclabile va duce la consecinţe nefaste pentru mediul înconjurător, dar şi pentru economie. În Oradea, de exemplu, cele două firme care se ocupă de colectarea deşeurilor menajere, S.C. Urbana S.A. şi S.C. RER Ecologic Service S.A., desfăşoară individual acţiuni de colectare şi depozitare a deşeurilor menajere. În cadrul acestor acţiuni, ambele au recurs şi la programe de selecţie a materialelor reciclabile. Materialele care fac obiectul atenţiei lor sunt hârtia şi PET-urile. Însă, toate acţiunile de colectare a acestor materiale trebuie să aibă şi o finalitate: posibilitatea de reciclare şi de valorificare a acestora. Maculatură fără valoare În ceea ce priveşte hârtia, în România, chiar şi în Oradea, există câteva firme care desfăşoară activităţi de reciclare a acesteia. Astfel, măsurile de colectare pe care firmele specializate le desfăşoară au, într-o oarecare măsură, susţinere financiară şi o finalitate. La depozitul din spatele Grădinii Zoologice, din Oradea, RER Ecologic preia de la firme sau persoane fizice cantităţi nelimitate de hârtie, valoarea de achiziţie este de 1.000-1.500 lei /kg, iar Urbana S.A. a instalat în întreg oraşul mai multe containere pentru colectat hârtia. Directorul societăţii RER Ecologic, Ioan Sărac, ne-a precizat că: "În ţară, există o piaţă de valorificare a acestor deşeuri. Din păcate, întreaga acţiune de colectare şi transport este deosebit de costisitoare, cheltuielile efectuate cu acestea nu pot fi acoperite prin banii primiţi din vânzarea cantităţilor de hârtie." În vederea intensificării acestor programe, este necesară o susţinere financiară din partea statului, deoarece nici una dintre aceste firme private nu vor fi dispuse, pe o perioadă îndelungată, să lucreze în pierdere. PET-urile care nu au moarte Problema cea mai spinoasă cu care se confruntă societatea românească în acest domeniu este valorificarea PET-urilor(deşeuri din materiale plastice). În România, se estimează că există peste 5 milioane de tone de astfel de materiale. Procesul de reciclare a lor presupune două etape: colectare şi valorificare. Şi cu privire la aceste materiale, firmele amintite au făcut primii paşi, asumându-şi răspunderea colectării, transportului, dar şi a depozitării lor. În Oradea au fost amplasate mai multe containere pentru colectarea PET-urilor, tot pe cheltuiala firmelor în cauză. În medie, pe lună, a fost adunată o tonă de PET-uri, deşeuri depozitate, din lipsa altor soluţii, la sediul firmelor care le colectează. Dacă la capitolul de colectare, transport şi depozitare s-au găsit soluţii, în ce priveşte valorificarea lor încă se mai aşteaptă soluţii viabile. Deşi există o cantitate uriaşă de astfel de materiale, nu există piaţă care să asigure posibilităţile de reciclare. Va trebui să se înfiinţeze astfel de centre specializate care vor desfăşura acţiuni de balotare, măcinare şi prelucrare, în final deşeurile să se transforme în materie primă obţinerii altor produse finite. Orice investiţie în acest sens impune cheltuieli imense, instalaţiile de prelucrat, cele de injectat, presa de balotat şi orice alte echipamente logistice însemnând o finanţare de sute de mii de euro. Această susţinere materială trebuie să vină din partea statului, care ar trebui să subvenţioneze atât cheltuielile făcute de cei care colectează, cât şi de cei care valorifică materialele reciclabile. Dacă dorim ca pe viitor să trăim într-un mediu înconjurător mai curat şi să nu risipim resursele materiale pe care le avem la dispoziţie, ar trebui să începem să conştientizăm adevăratele riscuri pe care le presupune neglijarea materialelor reciclabile.