„Viitorul agriculturii europene se scrie împreună – la Varșovia, cu România la masă”, a declarat senatorul Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru Agricultură a Senatului României.

În perioada 22 – 23 mai 2025, o delegație a Senatului României a participat la reuniunea Comisiilor pentru Agricultură din parlamentele statelor membre ale Grupului de la Vișegrad (V4 – Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia), desfășurată la Varșovia. La această reuniune au fost invitate România, Estonia, Lituania și Letonia, în calitate de parteneri de dialog în domeniul agriculturii.

 România a fost reprezentată de către domnul senator Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală  și doamna senator Daniela Ștefănescu, membră a aceleeași comisii.

Poziția României s-a referit la principalele provocări din sectorul agricol. A fost subliniată necesitatea consolidării cooperării regionale în contextul noilor realități economice și climatice.

Referitor la finalizarea negocierilor bilaterale pentru liberalizarea reciprocă a accesului pe piață în temeiul Acordului de Asociere UE – Ucraina, poziția României a fost aceea că această liberalizare trebuie realizată treptat, în condiții care să asigure concurență echitabilă și predictibilitate în cazul schimburilor comerciale.

S-a discutat despre perspectivele Politicii Agricole Comune (PAC), asigurarea securității alimentare și dezvoltarea durabilă a mediului rural.

S-a convenit asupra respingerii reducerilor bugetare pentru agricultură și a ideii concentrării fondurilor într-un fond unic, național. Senatorul Sebastian Cernic a insistat asupra nevoii de coordonare europeană pentru protejarea fermierilor români afectați de presiunea pe piața internă.

Participarea României la conferință a subliniat contribuția țării noastre la identificarea de soluții comune în sprijinul fermierilor și al comunităților rurale.

„Am vorbit despre fermieri, nu depre dosare. Despre grâu, nu despre birocrație”, a subliniat Sebastian Cernic, acordând prioritate, cum e firesc, lucrurilor necesare și concrete pentru agricultură. Iar într-o societate, precum cea românească, plină cu birocrație, care întârzie punerea în practică a proiectelor economice, inclusiv agricole, soluția este simplificarea birocratică, respectiv instituțională. Acest lucru ar putea fi un factor al dezvoltării economice.