28/29 octombrie 1948: la ordinul ministrului de Interne Teohari Georgescu, episcopii greco-catolici Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu erau arestați.

Ridicați din reședințele lor, cei șapte ierarhi erau apoi, în absența unor condamnări în instanță, anchetați, mutați în domicilii forțate și, în urma refuzului de a-și părăsi credința, exterminați în temnițele sistemului concentraționar comunist.

1 decembrie 1948: Biserica Greco-Catolică era scoasă în afara legii, iar cei șapte ierarhi ai săi au plătit cu viața pentru că au ales să nu facă niciun compromis cu regimul totalitar bolșevic.

19 Martie 2019: Sanctitatea Sa Papa Francisc I aproba decretul privind martiriul suferit în spațiul concentraționar comunist de episcopii greco-catolici Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu.

2 Iunie 2019: pe Câmpia Libertății de la Blaj, în fața a peste o sută de mii de credincioși, Sfântul Părinte papa Francisc oficia slujba de beatificare a celor șapte episcopi martiri greco-catolici, victime ale gulagului roșu.

Comemorarea jertfei celor șapte Fericiți Episcopi martiri greco-catolici români este, prin urmare, un act firesc și deopotrivă necesar, unul de împăcare a națiunii noastre cu propria-i istorie. La Beiuș, Protopopiatul Greco-Catolic a organizat luni, 28 octombrie, un eveniment comemorativ care a îmbinat momentele religioase cu altele menite să evoce faptele și jertfele celor șapte Fericiți Episcopi. În acest scop, Capela Palatului Episcopal de la Beiuș a fost decorată cu panouri reprezentând portrete ale episcopilor martiri și scurte biografii ale acestora, pe un fundal realizat din grilaje metalice și sârmă ghimpată, cu fotografii ce redau atmosfera beiușeană interbelică – câteva ctitorii ale Bisericii greco-catolice, precum lăcașul de cult cu hramul Sf. Dimitrie, actualmente ortodox sau colegiul vulcanian – ori pe cea din 1948, anul arestării celor șapte episcopi martiri. La realizarea cadrului în care s-a desfășurat comemorarea au contribuit și copiii din parohia greco-catolică locală, coordonați, ca de obicei, de prof. Carmen Zima, soția părintelui protopop Zorel Zima. Despre importanța participării copiilor și tinerilor la astfel de evenimente ne-a vorbit chiar pr. dr. Zorel Zima: „Este o necesitate să implicăm și copiii în astfel de proiect, deoarece dacă nu ne găsim identitatea, în primul rând creștină. Aici nu vorbesc de o identitate strict instituțională, confesională, ci, întâi și întâi, de identitatea de creștini, pentru că suntem, toți, copiii lui Dumnezeu! Doream ca acești copii să cunoască astfel de oameni cu caractere puternice, oameni care nu au ezitat să-și dea chiar viața pentru un crez! Pornind de la aceste intenții, am amenajat un spațiu ce evocă un anumit trecut, la fel cum comunitatea noastră, deși înrădăcinată în trecutul ei, este deschisă, cu toată dragostea, înspre viitor!”

Începută la ora 17, cu un moment liturgic, manifestarea comemorativă a continuat cu alocuțiunea părintelui protopop Zorel Zima care a evocat rolul jucat de episcopii martiri în viața Bisericii, subliniind, mai ales, importanța jertfei lor pentru credință: „Prin jertfa lor și a celorlalți din temnițele comuniste, nu doar preoți, ci și intelectuali ori conducători ai țării, țara noastră a reînviat! Sângele lor a adus viață pentru Biserică și viață pentru popor! Mulțumim Fericiților Episcopi martiri pentru această pildă de jertfă și pentru că și astăzi ne amintesc de aceea că viitorul e posibil doar cu Dumnezeu și nimic fără El!”

Distinsul vorbitor a enumerat apoi câteva dintre ctitoriile greco-catolice din Beiuș: biserica Sf. Dumitru (1800), colegiul vulcanian (1828) – continuat de unii dintre episcopii următori, Mihail Pavel sau Valeriu Traian Frențiu, precum și liceul pentru fete. Mai mult, sublinia pr. Zima, în perioada ocupației hothyste, episcopul Valeriu Traian Frențiu a condus eparhia de aici, din Palatul Episcopal de la Beiuș. Probând încă o dată spiritul său ecumenist, părintele protopop Zorel Zima a amintit și unele dintre realizările Bisericii ortodoxe, cum ar fi cele din timpul păstoririi episcopului Nicolae Popoviciu, concluzionând că Beiușul „este un oraș episcopal”, o creație episcopală.

A urmat una dintre părțile cu mare încărcătură emoțională, șapte copii citind fiecare câte una dintre biografiile Fericiților Episcopi martiri greco-catolici.

Apoi, părintele Antoniu Chifor, vicar eparhial, a transmis salutul Preasfinției sale Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, dăruind, totodată o icoană a Fericiților Episcopi martiri.

Și mesajele transmise de doi dintre parlamentarii bihoreni – János Kiss (PNL) și Adrian-Miroslav Merka (Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România) – au generat, prin conținutul lor ideatic, reflecție. Liberalul János Kiss a subliniat verticalitatea morală a celor șapte episcopi greco-catolici victime ale sistemului totalitar bolșevic, avertizând că eventuala reluare a greșelilor trecutului poate duce la repetarea tragediilor acestuia, inamicii democrației, promotorii războiului hibrid și liderii șovini de azi resuscitând xenofobia, rasismul și ura pe diverse criterii, inclusiv religioase.

Cât îl privește pe deputatul Adrian-Miroslav Merka, inițiatorul Legii nr. 93/2014 privind instituirea zilei de 11 octombrie ca Ziua Școlii Ardelene, acesta a reiterat rolul pe care Biserica greco-catolică și exponenții acesteia l-au jucat în formarea națiunii noastre și a culturii române.

Vizibil emoționați, clericii și enoriașii prezenți au ascultat discursul Sfântului Părinte papa Francisc, rostit la Blaj, în 2019, cu ocazia beatificării episcopilor martiri greco-catolici, după care au cântat acatistul închinat acestora.

După exprimarea pioșeniei față de trecutul Bisericii, părintele protopop Zorel Zima și-a întors fața către viitor, anunțând iminenta restaurare a Palatului Episcopal de la Beiuș, demers pentru care a cerut atât ajutor divin, cât și implicarea tuturor celor dornici să contribuie la redarea aspectului inițial unuia dintre edificiile emblematice ale urbei de pe Crișul Negru: „De 20 de ani, în această capelă, nu a răsunat un oficiu liturgic de o asemenea anvergură. Au mai fost rugăciuni particulare, iar în ultimii 15 ani, capela a fost chiar desființată, dar asta nu înseamnă că harul dat de binecuvântarea episcopului nu a rămas!

În această seară, vreau să vă împărtășesc gândul nostru ca acest palat episcopal să fie reabilitat. Este un proiect amplu, un proiect greu, dar posibil, prin rugăciuni. Pentru acest proiect, această seară, această rugăciune, este piatra de temelie și păstrați-l în rugăciune, ca, începând cu primăvara anului viitor, să găsim soluții, dar, mai ales, putere să realizăm un proiect care, sigur, nu va dura puțin și va avea nevoie de răbdarea noastră, de răbdarea comunității și, mai ales, de sprijinul, de mijlocirea, Fericiților Episcopi martiri!”.