19 Aprilie 1919; era, și atunci, în Sâmbăta Mare. Armata română elibera Beiușul. Beiușul, citadela românismului de la Brazda de Vest, urbea școlilor românești din Bihor, își aștepta cu înfrigurare eliberatorii. Voința românilor ardeleni fusese strigată din peste o sută de mii de piepturi, la Alba Iulia, voința puterilor Antantei urma să fie exprimată fără echivoc prin sistemul tratatelor de pace de la Paris-Versailles, dar mai era nevoie de ceva, iar acel „ceva” a fost vitejia ostașilor de dincolo de munți, care înțeleseseră pe deplin dramatismul cu care obidiții lor frați, sătui să mai stea un mileniu cu capetele plecate, îi chemau! Îndemnul „Treceți batalioane române Carpații!” cuprinde, în numai patru cuvinte, speranța că umilințele dintr-un întreg mileniu, de pe fața românilor ardeleni, pot fi șterse numai prin avântul eroic, de nebiruit, al vitejilor ostași olteni, munteni, moldoveni și dobrogeni, al fraților de peste munți!

La 19 Aprilie 1919, în Sâmbăta Mare, regimentele 9 Vânători și „Beiuș” – comandate de colonelul Gheorghe Rasoviceanu, un brav militar ce văzuse lumina zilei pe plaiurile oltenești ale Gorjului – aduceau beiușenilor libertatea. Odată cu revenirea țării la democrație, după Revoluția din Decembrie ’89, ca semn al eternei recunoștințe față de jertfa Armatei Române eliberatoare, 19 Aprilie a devenit Ziua Beiușului.

În acest an, Ziua Beiușului a fost aniversată în devans, festivitatea dedicată împlinirii a 106 ani de la eliberarea urbei desfășurându-se joi, pe 17 aprilie. La manifestarea aniversară de pe platoul din fața Monumentului Martirilor Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, alături de reprezentanții autorităților locale – primarul Gabriel Popa și viceprimarul Dragoș Balog, au participat numeroși invitați de onoare, printre care: senatorul Gheorghe-Ioan Bota, Marcel-Daniel Dragoș – prefectul județului Bihor, Mircea Mălan – președintele Consiliului Județean Bihor, Florin Birta – primarul municipiului Oradea, Iulian Balaj – primarul orașului Ștei, Mihai Ciurdariu – nepotul lui Ioan Ciordaș, câțiva membri ai familiei generalului Mihai-Corneliu Lungu (văduva Rodica, ginerele Dan Micula și nepoții George-Vlad și Dania), lt. cdor. ing. Ioan Pașcu – comandantul unității militare locale, comisarul șef Traian Sabău – comandantul Poliției Beiuș, lt. col. Alin Stanciu – comandantul Secției de Pompieri din municipiu, plt. maj. Marius Buda, din partea Secției de jandarmi Beiuș, Marcel Burz – șeful Poliției Locale, m. m. (r.) Tăsică Bursașiu – președintele subfilialei locale a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, cadre militare în rezervă și retragere, primari din zonă, consilieri județeni și locali, precum și alți reprezentanți ai instituțiilor publice locale.

După intonarea Imnului național și oficierea serviciului religios, prof. Anca Banda, referentă la Casa de Cultură Beiuș și prezentatoare a evenimentului, a dat cuvântul muzeografului Cristian-Remus Țoța, care, vorbind despre „nevoile unei națiuni aflate în dificultate, după cum bine vedem”, le-a cerut politicienilor de azi să se ridice la statura martirului unionist Ioan Ciordaș, pe care l-a descris ca „o personalitate complexă, la fel cum ne dorim să fie toți cei care ne conduc”.

Prefectul Marcel Dragoș i-a salutat pe localnici de Ziua Eliberării Beiușului și a evocat contextul istoric al eliberării Beiușului și întregului Bihor de sub stăpânirea străină, subliniind rolul generalului Traian Moșoiu în acel moment de grație al istoriei naționale.

În discursul său, unul deopotrivă emoționant și plin de conținut, ec. Gabriel Popa, primarul Beiușului, a definit resorturile ce au asigurat victoria generației Marii Uniri și a vitejilor eliberatori ai municipiului de pe Crișul Negru: voința, credința, educația, unitatea:

„Suntem aici și datorită credinței noastre strămoșești, credință care apare chiar și în Imnul național – «Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină» – este bine amintită! Fără credință, nu puteau să ducă aceste bătălii!

Să ne gândim că, acum 106 ani, Beiușul a fost eliberat sâmbăta, înainte de noaptea de Înviere. Gândiți-vă că seara, în noaptea de Înviere, preoții urbei, împreună cu cei militari, au ținut slujba de Înviere!”

Edilul beiușean a subliniat că la fel este și azi, acestea fiind valorile care trebuie să stea la temelia comunității actuale, comunitate ce se dezvoltă prin numeroasele proiecte investiționale finalizate recent sau aflate în curs de execuție. Gabriel Popa a accentuat importanța sincronizării dintre oferta educațională a școlilor beiușene și cea de pe piața muncii, vorbitorul exemplificând, în acest sens, cu oportunitățile pe care parcul industrial le va genera.

La final, primarul Gabriel Popa a mulțumit tuturor celor care susțin demersurile comunității beiușene în direcția dezvoltării durabile, de la reprezentanții administrației județene și centrale, primarii unităților administrativ-teritoriale învecinate și funcționarii din administrația locală beiușeană până la președintele interimar al României, Ilie Bolojan, omul care și-a pus amprenta în manieră definitorie asupra alinierii Bihorului și, implicit, Beiușului, la standardele europene.

În cea de-a doua parte a manifestării festive de joi, primarul Gabriel Popa, alături de Tăsică Bursașiu, președintele subfilialei locale a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, a înmânat familiei generalului Mihai-Corneliu Lungu placheta de Cetățean de Onoare post-mortem al municipiului Beiuș, titlu conferit la 14 aprilie a.c.

După ce George-Vlad Micula, nepotul generalului Mihai-Corneliu Lungu a mulțumit în numele familiei pentru distincția acordată bunicului său, Mihai Ciurdariu, un alt nepot, de data asta al martirului Ioan Ciordaș, a deschis ceremonia depunerii de coroane la monumentul dedicat memoriei unchiului său și camaradului acestuia de crez și luptă, Nicolae Bolcaș.

Festivitatea ocazionată de aniversarea a 106 ani de la eliberarea Beiușului s-a încheiat cu un scurt program artistic susținut de corul asociației locale „Avram Iancu” și solista Roxana Gudiu-Luncan.