În contextul apariției Ordonanței de Urgență a Guvernului privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru specia urs brun, vineri, 23 iulie, echipa WWF (World Wildlife Fund) România din cadrul proiectului Life Euro Large Carnivores - „Îmbunătățirea coexistenței cu carnivorele mari din Europa prin comunicare, cooperare transfrontalieră și schimb de experiență”  - s-a deplasat în Parcul Natural Apuseni pentru prezentarea celor mai bune practici de prevenire a conflictelor dintre carnivorele mari și om. Conceput ca o vizită de presă, evenimentul de vineri a avut o agendă diversificată, pe care s-au găsit, conform organizatorilor, „atât prezentarea celor mai eficiente metode de prevenire a conflictelor la stâne, respectiv garduri electrice și câini de pază și apărare, cât și exemplificarea acestora printr-o vizită pe teren la proprietari de animale care le-au aplicat”. În plus, au avut loc și „discuții despre situația carnivorelor mari și amenințările cu care se confruntă aceste specii (urs, lup și râs) în România, cu focus pe Munții Apuseni”.

Detalii despre proiectul derulat în zona Apusenilor ne-a oferit Livia Cimpoeru, specialist comunicare WWF România/Life Euro Large Carnivores:  „Este un proiect finanțat din fonduri europene, se numește Life Euro Large Carnivores, este aplicat în șaisprezece țări europene, inclusiv România și noi avem aceste activități în derulare în zona de proiect, Parcul Natural Apuseni.

Valoarea activităților pe care le-am implementat aici este de 5.500 de euro, dar este doar o parte din proiect și noi, prin această acțiune, am vrut să demonstrăm că măsurile de prevenție împotriva atacurilor urșilor și lupilor pot fi foarte eficiente și pot asigura, pe termen lung, o coexistență bună între oameni și carnivorele mari”.

Activiștii de mediu participanți la eveniment au declarat că, din păcate, statul român nu susține financiar aplicarea măsurilor de protecție față de atacurile carnivorelor mari.

„Sunt multe alte ONG-uri care au proiecte similare. Sunt ONG-uri care au în derulare aceste proiecte și deja au fost investite sume semnificative în astfel de măsuri de prevenție, dar, din păcate, ele sunt singurele pe care noi am putut să le identificăm! Statul român, până acum, nu a investit deloc în astfel de măsuri!”, a declarat Livia Cimpoeru, specialist comunicare WWF România/Life Euro Large Carnivores.

„S-a făcut foarte puțin spre deloc. Din păcate, nu există un program național de prevenire a pagubelor și, în fundamentarea ordonanței de urgență a guvernului, chiar apare faptul că aceste măsuri de prevenție, cum ar fi gardurile, nu și-au dovedit eficiența, ceea ce foarte ușor poate fi combătut, în sensul în care nici nu există date, nu există o analiză, nu se știe câte astfel de garduri au fost implementate, dar, cu siguranță, ministerul nu a sprijinit deloc implementarea unor astfel de măsuri, nu a asigurat subvenții, așa cum se întâmplă în toate țările care au urși. 

A fost, sigur, o discuție în urmă cu mai bine de un an, a fost o inițiativă pe care noi am salutat-o. Din păcate, nu s-a materializat deloc și, sigur, ce vedem acum, din punct de vedere al atacurilor, este exact rezultatul lipsei de acțiune din partea ministerului.

Sigur, dacă vrem să avem, în continuare, o biodiversitate ridicată, noi ar trebui să și investim ceva în sensul menținerii ei și în sensul îmbunătățirii coexistenței cu urșii și cu alte animale sălbatice. Adică, nu este suficient pe de o parte să ne lăudăm ca avem cea mai ridicată biodiversitate, iar pe de altă parte să nu facem absolut nimic în sensul păstrării ei în condiții optime și să avem o populație de urs sălbatică, nu semi-domesticită”, a completat Cristian-Remus Papp, coordonator al Departamentului Specii și Arii Protejate WWF România.

În calitate de gazdă a evenimentului, Alin Moș, directorul Parcului Natural Apuseni, a prezentat succint situația coexistenței dintre om și carnivorele mari în zona menționată, subliniind, totodată, importanța măsurilor de prevenție propuse de membrii WWF România, dar și a limitării intervenției antropice în arealurile acestor animale: „Din datele pe care noi le deținem, în ultimul deceniu și jumătate efectivul carnivorelor mari în Parcul Natural Apuseni este optim, iar din punct de vedere al comportamentului lor nu am avut cazuri deosebite, așa cum se întâmplă în alte zone unde populația carnivorelor mari, în special cea de urs, a depășit demult numărul optim. 

În această zonă, continuă atât pășunatul, cât și alte activități ale comunităților locale. Din acest punct de vedere, în afară de faptul că la unele dintre stânele din zona Padiș există vizite frecvente ale carnivorelor mari, nu sunt atacuri frecvente care să producă pagube deosebite. Putem să le încadrăm, din ceea ce am discutat cu localnicii și din ceea ce cunoaștem din trecutul, din istoricul acestei zone, într-un trend normal; asta s-a întâmplat, practic, dintotdeauna.

Astăzi, însă, mijloacele pe care le au cei care dețin animalele domestice, cu care vin vara la pășunat, sunt mult mai avansate față de cele din trecut. Dacă în trecut făceau doar zgomot și, eventual, își cumpărau mai mulți câini ca să se apere de aceste animale, astăzi putem să-i sprijinim cu metode mai puțin deranjante atât pentru om, cât și pentru animal, cum, de exemplu, ar putea fi aceste garduri electrice, care nu produc traume substanțiale nici animalelor, nici omului, dar creează acea barieră cu care animalul, dacă se învață, va încerca să o evite și, ca atare, aceste atacuri vor scădea și în intensitate.

Dar, mai ales, ceea ce noi urmărim, în viitor, este ca zonele în care aceste animale se hrănesc în mod natural, cu specii sălbatice, să capete un nivel de protecție și de siguranță pentru animalele care trăiesc acolo, astfel încât deranjul provocat de om, de cele mai multe ori accidental, să dispară, încet, încet.

Ca atare, având un suport trofic suficient acolo unde aceste animale s-au născut și au trăit în mod natural, atacurile la stâne, atacurile în zonele locuite, vor fi din ce în ce mai puține, coroborate, evident, cu menținerea unui număr optim al acestor animale”.

Participanții la evenimentul de vineri, 23 iulie, au vizitat și câteva stâne care au primit, în urma implementării proiectului Life Euro Large Carnivores, garduri electrice și câte doi câini dresați pentru pază și apărare împotriva animalelor sălbatice mari. Proprietarii de animale intervievați au declarat că măsurile propuse de WWF România și-au dovedit eficiența, de la montarea gardurilor și primirea câinilor dresați nefiind înregistrată nicio pagubă la stânele pe care le dețin.