Comuna Tileagd, atestată documentar în anul 1075, printr-un document emis de regele maghiar, Geza II, se organizează ca şi comunitate la începutul secolului al XII-lea, lângă un castru roman de graniţă, zonă străbătută de un vechi drum comercial. Evoluţia în timp a comunei, a cunoscut vicisitudinile epocii medievale, similare cu toate aşezările româneşti din această parte a Transilvaniei. La începutul secolului XIII, intensa activitate comercială şi meşteşugărească, transformă Tileagdul în oraş, care cunoaşte o dezvoltare continuă până după în anul 1950.

În perioada interbelică, în oraşul Tileagd au existat: primărie, notariat administrativ, notar public, percepţie, poştă-telegraf, bancă de credit şi schimb valutar, post de jandarmi, dispensar medical uman şi veterinar, farmacie, abator, 3 măcelării, casă de cultură, 2 cinematografe, hotel, 2 restaurante, cooperativă de consum, brutărie, 6 magazine de coloniale, îmbrăcăminte şi încălţăminte, 2 mori, etc. Această dinamică economică, a avut ca urmare firească creşterea populaţiei, care în anul 1934, pe baza unui recensământ, număra 3115 locuitori, români şi maghiari, dintre care 1217 muncitori, 1625 agricultori, iar restul, comercianţi, funcţionari intelectuali. În anul 1950, ca urmare a organizării administrativ-teritoriale a ţării, Tileagdul pierde titlul de oraş, pe care îl deţinea din 1692, devenind comună. Epoca comunistă, cu toate „reformele" ei a diminuat rolul economic al comunei, care rămâne totuşi o comună de referinţă în Bihor. După revoluţia din 1989, sau făcut eforturi pentru modernizarea instituţională şi a infrastructurii, încercând să i se redea Tileagdului, strălucirea de altă dată. Pe linia acestor eforturi se înscriu realizările obţinute în ultimii patru ani de mandat a primarului Adrian Codreanu, a viceprimarului Filip Iosif, care împreună cu consiliul local şi-au onorat funcţiile obţinute prin voturile cetăţenilor. Cu o populaţie de cca. 7.000 locuitori, comuna Tileagd este alcătuită din 6 sate, în care trăiesc şi convieţuiesc în deplină armonie români, maghiari şi rromi, care prin hărnicia şi priceperea lor, făuresc un prezent şi un viitor demn pentru ei şi urmaşii lor. Pentru o dezvoltare echilibrată şi armonioasă, a satelor, în funcţie de necesităţi, s-au acordat investiţiile şi s-au executat lucrările necesare. Aceste realizări din fiecare sat component, confirmă preocuparea permanentă a edililor în gestionarea şi cheltuirea cu chibzuinţă şi eficienţă a banilor publici. După cum era firesc, în toate satele comunei, priorităţile au fost învăţământul şi sănătatea. Vom prezenta succint principalele realizări pe sate.


Reabilitări şi renovări

S-a reabilitat şcoala din Tilecuş, în care s-au montat uşi şi geamuri termopan, s-a şlefuit şi lăcuit parchetul. Preşcolarii beneficiază de o grădiniţă nouă, cu grup sanitar în interior. Aceleaşi lucrări de reabilitare le întâlnim şi la dispensarul medical, precum şi la căminul cultural, unde s-a introdus încălzire centrală, s-au construit grupuri sanitare moderne, o bucătărie proprie, pentru nunţi, 120 scaune tapiţate şi 20 mese mari. Copiii, beneficiază de un parc de joacă şi un teren de fotbal împrejmuit. S-a prelungit reţeaua electrică spre Vârciorog, s-au reparat poduri, s-a curăţat păşunea. În acest an se vor încheia lucrările de introducere a apei şi canalizarea.
Şi în Bălaia acest sat, reabilitarea şcolii şi grădiniţei au fost obiectivele prioritare ale edililor (geamuri şi uşi termopan, încălzire centrală, grupuri sanitare în interior). În acest an, prin Banca Mondială, grădiniţa, este cuprinsă într-un program de reabilitare şi modernizare. S-a amenajat un parc de joacă pentru copii şi un spaţiu verde în faţa bisericii. S-a îndiguit valea din centrul satului, s-au reparat poduri şi s-a asfaltat drumul Bălaia-Botean. Păşunea satului a fost curăţată şi s-au amenajat fântâni. S-au pietruit drumurile din sat şi s-a început amenajarea în vederea asfaltării a drumului Uileacu de Criş-Bălaia-Sărbi.
S-a asfaltat drumul Tileagd-Călătani, iar cel din sat s-a pietruit. S-a curăţat păşunea. A fost reabilitat căminul cultural din Poşoloaca, s-a amenajat un parc pentru copii, s-a extins reţeaua electrică, s-au construit trotuare, s-au pietruit drumuri. În Uileacu de Criş este o şcoală nouă în construcţie, cămin cultural reabilitat, parc pentru copii, drumul spre cimitir asfaltat.


Centrul de comună, amenajat

Centrul comunei a beneficiat de lucrări de reabilitare şi modernizare, la şcoli, primărie, poştă, poliţie, dispensar medical. S-au amenajat parcuri pentru copii, în centru şi la gară, s-au asfaltat şi pietruit străzi, s-au construit trotuare. Remiza PSI, a fost reabilitată, s-a achiziţionat o maşină de pompieri, cu capacitatea de 3000 litri. Au fost create spaţii verzi. Au fost amenajate şi modernizate piaţa agro-alimentară şi de cea de animale, conform normelor igienico-sanitare. Peste Valea Copand a fost construit un pod. A fost finalizate lucrările la blocul cu locuinţe sociale şi a fost dat în folosinţă. Pentru alimentarea cu energie electrică a blocului şi a încălzirii centrale de la şcoala gimnazială, s-a instalat un punct trafo pentru înaltă tensiune. Alimentarea cu apă şi canalizarea continuă. Vor fi instalate 12 camere video de supraveghere în diferite puncte ale satului. Primăria, cu sprijinul financiar al Consiliului judeţean, au finanţat proiecte pentru cultură şi sport. S-a înfiinţat asociaţia „Cununa de pe Criş" şi formaţia „Pocirtak" şi o echipă de fotbal ce activează în liga a V-a. Sunt sprijiniţi investitorii străini, oferindu-li-se terenuri pentru activităţi economice în vederea creării de locuri de muncă. Trei firme s-au anunţat interesate. Cultele religioase şi bisericile au primit subvenţii din partea primăriei. S-a organizat „Zilele Comunei". Pe agenda primarului, Adrian Codreanu şi a Consiliului local, se găsesc câteva proiecte înaintate spre finanţare: grădiniţă cu program prelungit; casă de cultură; extinderea reţelei electrice în Uileac; bază sportivă; alimentarea cu apă şi canalizare în Uileac, Poşoloaca, Călătani; 17 Km. drumuri asfaltate; 20 Km. piste biciclete; parc cu spaţiu verde şi fântână arteziană.


Proiecte de viitor

Bun manager şi gospodar, Adrian Codreanu, priveşte spre viitor, prefigurând prin noi şi îndrăzneţe proiecte, viitorul oraş Tileagd. Desecretizăm câteva: asfaltarea tuturor drumurilor din comună; amenajarea unui centru de permanenţă medicală; înfiinţarea serviciului de evidenţă a populaţiei; construirea unei capele, care să deservească toate confesiunile; acordarea de terenuri tinerilor, pentru construirea de locuinţe etc. Un mandat, fructuos, cu realizări pe măsură, cu proiecte ce merită continuate şi puse în valoare. Îi dorim succes!