De câtva timp, mijloacele de informare, radioul, televiziunea, presa scrisă întrețin o dispută aprinsă între instituții, familie, școală, biserică, Parlament, Curtea Constituțională, între persoane laice și bisericești, atei ori credincioși, în legătură cu predarea religiei în școli, a statutului ei obligatoriu, opțional sau facultativ...

De ce trebuie să suportăm noi consecinţele deciziilor unor mari puteri de dincolo de ocean, dar şi din Europa, în urma cărora s-au produs în mai multe ţări arabe, africane și asiatice destabilizări ale regimurilor politice alese în mod democratic?

Cu toate că e un subiect grav, nu ne putem alarma în fața acestor refugiați ca și cum ar fi primii musulmani care invadează Europa. Sunt deja 50 de milioane în Europa, mai mult sau mai puțini integrați.

La Sfântu Gheorghe s-au sărbătorit ieri 71 de ani de la eliberarea orașului de sub ocupație fascisto-hortystă, aniversarea fiind marcată printr-o ceremonie militară și religioasă în fața Primăriei municipiului, pe turla căreia ostașii Armatei Române au arborat pe 8 septembrie 1944 drapelul tricolor.

Precum se ştie, Parlamentul e una dintre instituţiile fundamentale ale democraţiei. De ce? Fiindcă viaţa politică ar fi absolut searbădă fără inestimabila contribuţie a aleşilor noştri la buna dispoziţie a poporului. Măcar atâta pot face şi ei.

Problema refugiaților care iau cu asalt Europa nu reprezintă ceva nou, șochează însă elementul de dezordine tipică unui val migrator, propriu mai degrabă secolului X decât XXI.

"Pe dinafară îi vopsit gardul, înăuntru este leopardul", zice o vorbă românească. Realitatea camuflării este prezentă până şi în lumea vegetală. Cu cât o ciupercă este mai frumoasă cu atât este mai otrăvitoare. Toţi internaţionaliştii vor sări în sus că discriminez minoritatea ciupercilor frumoase.

În urmă cu 75 de ani mulţi români transilvăneni aveau parte de un adevărat şoc în momentul anunţului referitor la cedarea unei mari părţi a Transilvaniei în favoarea Ungariei lui Miklos Horthy.