Pare că Franța de astăzi se întoarce la un joc diplomatic interbelic, de consolidare a prezenței în Europa Centrală și de Est, într-un moment în care hegemonul, adică America, dă semne că – la rândul ei – se întoarce la o politică mai veche, anume la izolare, adică se concentrează asupra problemelor interne. Cum natura are oroare de vid, locul lăsat liber de SUA va fi repede umplut...

Pus de liberali director peste Biblioteca Națională a României, Adrian Cioroianu pare că a luat-o razna. Vorba unui bătrân sfătos: „Unde-i multă minte, încape și multă prostie”. Fostul ministru de Externe a tăvălit-o „elegant” pe Emilia Șercan.

Repetarea atât de previzibilă a confruntării electorale de acum patru ani, între Joe Biden (82 de ani în noiembrie) și Donald Trump (78 în iunie), într-o atmosferă politică și socială exasperant de divizată și de plictisitoare ca lipsă a substanței dezbaterii, le arată americanilor și lumii democratice că marile partide au rămas fără soluții, că gerontocrația și puterea banilor fac ravagii în calitatea selecției democratice și că, în esență, poate că a venit momentul unor reforme ale bătrânului sistem politic democratic american.

În ce țară trăim! La Iași, cetățenii au luat la „bătaie” câteva statui expuse în centrul orașului. Un scriitor din Deva a fost reclamat la Asociația de proprietari fiindcă vasta sa bibliotecă ar pune în pericol structura de rezistență a blocului.

Diana Șoșoacă și soțul ei, Silvestru, sunt vedetele telenovelei politice a săptămânii. Ea l-a suspendat de la conducerea partidului. El a aflat din presă. Apoi, soții Șoșoacă au ajuns să-și vorbească prin comunicate.

După Livia Banu, autoarea unui roman de succes despre Oradea, cu un epic alert și antrenant la lectură, avem surpriza să descoperim, ascunsă printre noi, o altă prozatoare, cu o scriitură de altă factură și cu un stil al narațiunii cu totul diferit, în ritm lent de confesiune sau investigație a iraționalului, din categoria analiștilor: Emanuela N. Șoimu.

Liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi a fost ucis vineri într-o închisoare aflată la nord de Cercul Arctic. Sunt inutile jocurile semantice de atribuire a vinovăției atunci când un deținut politic moare - scrie Garry Kasparov într-un editorial pentru The Wall Street Journal pe care îl redăm integral.

Asta ne mai lipsea! Marii noștri oameni de stat au devenit ținte ale unor acțiuni de tip „deepfake”, falsuri grosolane realizate cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Mugur Isărescu, Marcel Ciolacu și alții s-au trezit, peste noapte și fără voia lor, promotori ai tot soiul de plasamente financiare, mai mult sau mai puțin dubioase.

Să-ți iubești patria, deși ai avea multe să-i reproșezi – acesta ar fi sensul patriotismului paradoxal, specific românesc. Deși avem atâtea să-i reproșăm României actuale, mai ales mediului politic, totuși ne iubim țara, aici ne-am născut, ne place/nu ne place, trebuie să ne purtăm cu demnitate moștenirea, ca să nu zic stigmatul.

Gicu Simion zice că el ar fi un fel de „Viktor Orban al României”. Una la mână, mai are de crescut până acolo. Și, doi, vai ș-amar de noi. Grație micului dictator de la Budapesta, țara vecină n-o duce prea bine. Da, Orban le-a dat „șansa” de a fi „de rahat, dar mândri”, cum zice o vorbă ungurească. Acum stați și socotiți, oare asta vă doriți?