Atitudinile şi manifestările definitorii pentru neamul prost nu sunt specifice numai unuia sau unor domenii de activitate, dar nici numai unor categorii socio-profesionale pentru că, din păcate, vasta categorie a neamului prost se regăseşte peste tot: din agricultură şi construcţii până la administraţie şi în domeniile de vârf ale economiei, iar în plan social, de la cel mai nepregătit şi simplu necalificat până la liderul format sau decidentul licenţiat cu cel mai stufos şi impresionant CV, care uneori nu are niciun carat şi nu înseamnă nimic.

Cele mai relevante fapte şi atitudini definitorii pentru neamul prost  se întâlnesc detaşat în domeniul circulaţiei rutiere. Bădăranii nu au educaţie, în general, iar educaţia rutieră le lipseşte, în special. Ei conduc abuziv în trafic, iar bădărănia se asociază cu caii putere. Huliganii de la volan pot să taie calea orcui fără semnalizare, pot claxona abuziv în fiecare clipă, ceea ce nu se întâmplă niciodată dincolo de graniţa de vest. Ei abuzează de semnalizarea avariilor, strangulează circulaţia pentru discuţii în mijlocul drumului, chiar dacă este loc de parcare în proximitate, nu reduc viteza înaintea trecerilor de pietoni etc. Nu de puţine ori adresează injurii şi priviri "bovine" participanţilor civilizaţi din trafic, pe care îi şicanează sau chiar blochează şi, mai grav, produc scandaluri şi violenţe, care, uneori, degenerează în infracţiuni grave. Ultimele două, de pe str. Meşteşugarilor din Oradea, sunt extrem de relevante din acest punct de vedere. Faptele şi atitudinile nemului prost, începând cu comportamentul în mijloacele de transport până la orice alte manifestări publice sunt nelimitate, fiind extrem de greu de inventariat şi clasificat. Pentru că se vorbeşte, pe bună dreptate, atât de mult despre imaginea externă publică a României şi a românilor, imagine aflată în cădere liberă şi a cărei reabilitare nu este numai treaba autorităţilor, ci şi efectul atitudinii fiecăruia dintre noi, este relevant de subliniat că există şi turişti, între care unii cu pretenţii, care au asemenea atitudini cu ocazia unor excursii organizate în străinătate, precum există şi alte situaţii asemănătoare, prilejuite de deplasările externe în diverse scopuri ale unor concetăţeni. Sunt apoi, nenumărate persoane, inclusiv unele cu mari pretenţii, care intră în bazinele publice de la ştranduri fără respectarea obligaţiei elementare de a trece mai întâi pe la duşuri. Dintre toate acestea şi multe altele este, însă, evident că recordul de nesimţire îl deţin unii indivizi, mai cu seamă de sex masculin, care intră la WC-urile publice, iar în final evită spălătorul, dar ulterior nu omit să întindă mâna cu voioşie cunoştiinţelor sau amicilor pe care îi întâlnesc. Aflate în strânsă legătură cu mediul economico-social şi moral în care trăim, dar şi cu toleranţa şi pasivitatea societăţii civile, asemenea comportamente fac parte din viaţa noastră cotidiană şi le întâlnim peste tot, ceea ce este o confirmare a faptului că, spre disperarea oamenilor civilizaţi şi de bun simt, specimenul neamului prost se află în plină ascensiune. Având, însă, un caracter preponderent moral, cele mai multe dintre aceste comportamente nu pot fi reglementate juridic şi sancţionate, iar prevenirea şi combaterea lor rămâne un obiectiv imediat şi extrem de dificil al întregii societăţii, dar cu efecte previzibile numai pe termen mediu şi lung. Nicolae SĂLĂJAN