În urmă cu câteva zile, un prieten mi-a relatat că, pe la începutul lunii iunie a.c., a fost abordat de nişte tineri, care, vârându-i sub nas o tablă, pe care scria "Piaţa Sfântul Ladislau/Szent Laszlo Ter", l-au "chestionat" dacă este de acord ca o asemenea denumire să înlocuiască actualul nume de Piaţa Unirii. Am aflat, ulterior, că acţiunea aparţine Asociaţiei "Tinerilor Maghiari din Ardeal", care a iniţiat un sondaj de opinie (la fel de ştiinţific şi riguros organizat ca şi aşa-zisul referendum din fosta Regiune Autonomă Maghiară - creaţie a lui Stalin din perioada instaurării comunismului în România - pe tema autonomiei aşa-numitului Ţinut Secuiesc, locuit de Marea Naţiune Secuiască, formată, conform ultimului recensământ din ţara noastră, din... 200 de persoane, cu Csapo Jozsef cu tot), prin care, vezi, Doamne, doresc să ia pulsul cetăţenilor români (doar a celor de etnie română) cu privire la "rebotezarea" străzilor orădene. Oricât de binevoitori doresc să fie aceşti tinerei (presa de limba maghiară menţionează că îl au ca preşedinte pe Nagy Jozsef Barna, un aghiotant al pastorului Tokes Laszlo sau Vasile Toacă, dacă ar fi să-i traducem numele, că tot este la modă încă de pe vremea administraţiei ungare, dar nu numai, căci şi acum "europenii de la vest de Borş" îi spun Janos Pall Szepvilag renumitului Jean Paul Belmondo), este evident că demersurile lor au la bază criteriul etnic şi doresc o reîntoarcere la situaţia din perioada regimului horthyst. Acest demers al junilor honvezi nu este de bună seamă un act singular, el nu poate fi privit separat de un altul de acelaşi tip, respectiv inscripţionarea în limba maghiară a denumirilor de străzi şi pieţe din perioada horthystă (inclusiv celebra Szent Laszlo Ter), realizată nu demult, cu caractere grafice îngrijite, pe diverse imobile din centrul Oradiei. Mai mult decât atât, "tinereii" solicită să se ţină seama de procentul etnic în acordarea de denumiri maghiare cât mai multor străzi din Oradea, în caz contrar, cică se vor adresa unor foruri europene (La fel de sătule de petiţiile lor ca şi noi!). Reamintim că "pastorul Vasile" se fuduleşte în demersurile pe care le întreprinde pentru a accede ca reprezentant al României în Parlamentul Europei, că doar anul trecut a fost de zeci de ori la forurile europene să se plângă cât de... persecutaţi sunt ungurii din România! Aceiaşi "tineri" incită chiar la nesupunere civică, solicitând maghiarilor din municipiu să afişeze astfel de plăcuţe pe imobilele în care locuiesc. Oare aceştia chiar nu ştiu să citească în limba oficială a statului sau este totul parte a unei strategii bine puse la punct? (Prietenii ştiu unde şi cu ce scop!) Onorabililor, nu este vina autorităţilor, ci doar a voastră, că nu cunoaşteţi limba română şi că prescurtarea str. semnifică stradă! Vedeţi ce se întâmplă dacă învăţaţi doar în limba maghiară! Mă întreb dacă nu cumva, la sălile de curs de la Universitatea Partium, studenţii merituoşi nu sunt puşi să refuze note de 10, acceptând doar "tiz", altfel riscând să nu fie primiţi la Filarmonică sau şcolile retrocedate Bisericilor tradiţionale maghiare? M-am gândit să propun şi eu o iniţiativă asemănătoare: nu sunt obligat să ştiu să citesc în limba maghiară şi, ca atare, voi solicita traducerea, acolo unde este posibil, a numelor maghiare! Ce bine ar suna: str. Aur Ioan (Arany Janos), str. Petrovici Alexandru (Petofi Sandor), str. Adrian Andrei (Ady Endre)! Răsfoind presa locală de limba maghiară din ultima lună, am aflat că - de acum celebrul - Nagy Jozsef Barna a susţinut o cuvântare înflăcărată când organizaţia sa a comemorat "Trianonul". Şi ce-au mai plâns toţi cei prezenţi de nu le-au mai ajuns şerveţelele, că, vezi, Doamne, din 1920 încoace, nu mai au drepturi şi sunt oprimaţi (dar nici gura nu le mai tace!). Deşi, între noi fie vorba, la câte drepturi au obţinut, invocând criteriul etnic, a ajuns un privilegiu să fii minoritar! Ia ghiciţi cine a mai fost la acea comemorare: nimeni altul decât prea Sfinţia Sa Tokes ("fâsul" evenimentelor din ’89, care cică ar primi bani - şi acum - de la "băieţii cu ochi albaştri" de la Budapesta!). Un angajat al Primăriei mi-a relatat ipostaza tragi-comică în care popa Tokes a apărut cu ocazia "negocierii" pe marginea terenului de la Liceul "Lorantffy Zsuzsanna", fiind încadrat (la fel ca şi celebrii lui înaintaşi din Evul Mediu, care au mers "cu jalba în băţ" la cetatea ducelui Menumorut) de un grup de tineri înflăcăraţi. Presupunem că escorta era alcătuită de Barna şi gaşca lui! Probabil, s-au gândit că-l va fura cineva pe episcop. Nici vorbă, nu i-l trebuie nimănui! "La revedere!", adică "Viszontlatasra!", că doar se cere să fim multiculturali.