Aproximativ 50 de studenţi ai Universităţii Partium din Oradea au participat, luni seara, la un miting în faţa Prefecturii Bihor, cerând divizarea Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca pe criterii etnice. Aceştia au fost coordonaţi de vice episcopul Couri Istvan şi de liderul Uniunii Civice Maghiare din Bihor, Csuzi Istvan. Manifestaţia din faţa Prefectutrii Bihor, care a durat aproape o jumătate de oră, a început şi s-a sfârşit cu intonarea imnului naţional al Ungariei. Miting în faţa Prefecturii Bihor Organizatorii au citit un comunicat adresat preşedintelui Traian Băsescu, prin care susţin că înfiinţarea unei universităţi maghiare de stat este "vitală pentru comunitatea maghiară din România". Deşi unii dintre cei care au manifestat luni seara în faţa Prefecturii au mărturisit că nu ştiu la ce ar putea să le ajute studierea ştiinţelor exacte în limba maghiară din moment ce nu intenţionează să părăsească România, totuşi aceştia au insistat că e nevoie de o universitate de stat în care să studieze în limba maternă. Mitinguri similare celui din Oradea au avut loc simultan şi la Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe şi Miercurea-Ciuc, fiind organizate de Consiliul Tineretului Maghiar din România, Comisia de Iniţiativă "Bolyai", Asociaţia Tineretului Maghiar din Ardeal, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania şi Uniunea Studenţilor Maghiari din Cluj. Revendicările radicalilor maghiari au fost readuse în opinia publică în urmă cu două săptămâni de către purtătorul de cuvânt al Comisiei de Iniţiativă "Bolyai", Hantz Peter. Acesta a declarat că Universitatea "Bolyai" ar trebui să primească finanţare de la stat, 25% din infrastructura Universităţii Babeş-Bolyai şi, ca "simbol al înfrăţirii", 40-50% din clădirea centrală a acestei instituţii. Hantz Peter este cadru didactic la Universitatea revendicată şi preşedinte al Comitetului de Educaţie al CNMT, organizaţie care este condusă de episcopul reformat Tokes Laszlo. Universitatea clujeană reclamă "interese ascunse" Prorectorul UBB, Salat Levente, responsabilul liniei maghiare, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că suspectează "interese ascunse dincolo de elanul tineresc al protestatarilor", dar a refuzat să precizeze la cine se referă. "Demonstraţiile au urmărit capitalizarea sentimentului de eşec colectiv al comunităţii maghiare acumulat în ultimii 15 ani. Suntem de părere că recurgerea la presiunea străzii, înaintea unor dezbateri publice este o acţiune riscantă care, în loc să sporească şansele atingerii obiectivelor dorite, poate periclita chiar rezultatele deja obţinute sau în curs de realizare", a afirmat Salat. Acesta şi-a exprimat speranţa ca demonstraţiile de forţă să nu îi oblige pe reprezentanţii din conducerea UBB să-şi reconsidere poziţia privind rezultatele negocierilor anterioare. Conducerea liniei maghiare a UBB susţine că dinamica dezvoltării acestei linii începând cu anul 1990 a fost ascendentă, ajungând de la 3-400 de studenţi la 8.500 în prezent.