Nici muncă fără pâine, nici pâine fără... şuncă Supuse deja dezbaterii publice, propunerile de modificare a Codului Muncii au creat senzaţia unui dezechilibu mai accentuat al balanţei avantajelor oferite prin forma iniţială a legii în favoarea angajatorilor decât a salariaţilor. Actualul Cod al Muncii a fost criticat pentru numeroasele deficienţe pe care le conţine, numai în primul an de aplicare, numărul cazurilor de conflicte de muncă crescând cu 32%. Înca de la adoptarea Codului Muncii, în martie 2003, patronatele au acuzat că noul act normativ generează mult mai multe avantaje pentru salariaţi decât pentru patroni, ei considerând legea prea restrictivă şi calificând multe articole drept "aberante". "Codul Muncii este o victorie a sindicatelor", au afirmat în repetate rânduri patronatele, cerând modificarea actului normativ pentru "a asigura o echitate între sindicate şi patronate". Solicitările organizaţiilor patronale de a modifica Codul Muncii erau susţinute de aprecieri potrivit cărora aplicarea prevederilor acestui act are o serie de influenţe negative asupra mediului economic, printre care scăderea productivităţii muncii, creşterea fiscalitaţii şi a ponderii lucrului la negru. Conform noului act normativ, patronii nu vor mai fi obligaţi să asigure formarea profesională a salariaţilor, angajaţii ar putea fi obligaţi să muncească suplimentar, iar sindicaliştii sau reprezentanţii salariaţilor nu ar mai fi imuni în faţa angajatorilor. Noul Cod al Muncii elimină şi contractele colective de muncă, în timp ce contractele la nivel de unitate nu vor mai fi obligatorii. Concedierile colective sunt simplificate, fiind definite prin trimiterea în şomaj a minimum zece salariaţi (faţă de cinci, în actuala forma a legii). Prin noua lege, patronii nu mai sunt obligaţi să întocmească un plan de măsuri sociale şi nici să propună salariaţilor programe de formare profesională, în cazul concedierilor colective. Ministerul Muncii mai propune prelungirea - de la 18 luni la doi ani - a duratei contractelor de muncă cu perioada determinată. La cele 63 de articole propuse spre modificare se vor adăuga altele noi, potrivit reprezentanţilor Ministerului Muncii, printre acestea numărându-se şi reintroducerea convenţiilor civile în relaţiile de muncă. Chiar dacă propunerile formulate de Ministerul Muncii rezolvă o mare parte din nemulţumirile exprimate de patroni încă din momentul adoptării legii, ele sugerează unele măsuri în detrimentul salariaţilor, stârnind mânia liderilor sindicali care afirmă că actualul Cod al Muncii nu ar trebui schimbat, mai ales în forma prezentată de Ministerul Muncii. Marile centrale sindicale au anunţat că, între 21 februarie şi 4 martie, vor picheta prefecturile din toată ţara, iar apoi vor organiza mitinguri în reşedinţele de judeţ pentru a împiedica adoptarea de către Guvern a proiectului de modificare a Codului Muncii. Pentru greva generală se vor strânge semnături şi se va stabili data declanşării acesteia, în funcţie de rezultatele primelor acţiuni şi a negocierilor. Liderii sindicali afirmă că actualul Cod al Muncii nu ar trebui schimbat şi resping propunerea de a încheia contracte de muncă pe o perioadă determinată. În al doilea rând, sindicatele nu sunt de acord cu posibilitatea ca angajatorul să oblige salariatul să lucreze ore suplimentare. Chiar dacă relaţiile de muncă trebuie să asigure protecţia angajaţilor faţă de eventualele abuzuri ale angajatorilor, în acelaşi timp, ele trebuie să fie flexibile pentru a nu bloca planurile de modernizare a companiilor şi de asigurare a competitivităţii necesare integrării europene.