Cunoaştem toţi obiectivele Revoluţiilor europene de la 1848, ce urmăreau îndeplinirea unor idealuri naţionale ale ţărilor care făceau parte din structura unor mari puteri europene. În acest sens, dacă românii sau alte naţiuni parte a Imperiului Austro-Ungar urmăreau obţinerea autodeterminării, ungurii doreau să dobândească dominarea deplină asupra acestor naţiuni, pe care ei le considerau inferioare. Revoluţia ungară de la 1848-1849 a avut o singură ţintă, să impună poporul maghiar ca naţiune superioară în Europa Centrală. Trebuie să avem în vedere originea liderilor revoluţiei ungare pentru a ne face o impresie despre "vârfurile" acestei. Istoricii occidentali consacraţi îl etichetează pe Kossuth Lajos - considerat iniţiatorul revoluţiei ungare - astfel: "El vrea să fie ungur aşa cum Hitler vrea să fie german, aşa cum Mussolini vrea să fie roman. Kossuth este un slav, un slovac rural. Mama lui nu ştia ungureşte". Aceste afirmaţii au fost contestate de o serie de istorici maghiari, care au studiat arborele genealogic al lui Kossuth, concluzia fiind că numele acestuia înseamnă, în slovacă, ţap. După înfrângerile suferite în 1849 de armata revoluţionară ungară, iniţiatorul revoluţiei, Kossuth Lajos, abandonează totul şi fuge în Turcia, cu un paşaport englezesc, în postura de valet al unui conte polonez. Adevărat comportament de erou naţional! Răzbunarea austriacă a venit la 6 octombrie 1849, când 13 generali ai armatei revoluţionare ungare au fost condamnaţi la moarte. Dintre aceştia, doar 5 erau unguri şi nici jumătate nu vorbeau sau nu înţelegeau ungureşte. Restul generalilor erau: un german de provenienţă neaustriacă (din afara imperiului), un german austriac, doi germani unguri, un croat, un sârb, doi maghiari de origine armeană. Singurul graţiat a fost generalul Gorgey Artur, care capitulase în 12 august 1949 la Şiria, în faţa armatelor ţariste, însă a primit pedeapsa cu închisoarea pe viaţă. Gorgey Artur era, la rândul său, neamţ de origine, dar a luptat cu convingere pentru obţinerea idealurilor naţiunii ungare. Ce reprezintă pentru români 6 octombrie? Nimic deosebit! Dar naţiunea română nu trebuie să uite niciodată că cei 13 generali, pentru a-şi primi solda, au ucis peste 40.000 de români, au spânzurat şi împuşcat peste 100 de preoţi ortodocşi şi au distrus peste 300 de aşezări româneşti. După "isprăvile" armatei revoluţionare ungare este interesantă atitudinea autorităţilor române, care au considerat că parcul reconcilierii de la Arad, inaugurat în 25.04.2004, dedicat celor 13 generali, va reconcilia relaţiile dintre cele două ţări. Oare atrocităţile comise de maghiari în anii 1848-1849, 1918, 1940, 1944, 1990 asupra românilor merită fiecare câte o zi de doliu naţional pentru maghiari? Considerăm că discursul rostit de către Jonathan Scheele, şeful delegaţiei Comisiei Europene în România, cu ocazia inaugurării parcului de la Arad, conform căruia "casa comună a Uniunii Europene aparţine şi românilor, şi maghiarilor?" trebuie să aibă efect şi asupra liderilor naţiunii ungare, care au drept scop refacerea unor tratate de pace, în special a celui de la Trianon!