Fostul director general adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor, Ioan Lascău, a fost trimis în judecată de către procurorii anticorupţie, pentru trafic de influenţă. Conform unui comunicat emis vineri de Direcţia Naţională Anticorupţie, dosarul lui Lascău, care a deţinut şi funcţia de consilier la ministerul Finanţelor Publice, a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti Din probele administrate de procurori a rezultat că, în decembrie 2003, în calitate de director general adjunct al Finanţelor Publice Bihor, Lascău a pretins 18,5 milioane de lei vechi de la directorul unei societăţi comerciale din Oradea, pentru a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru decontarea preferenţială a unor plăţi restante în valoare de aproximativ 185 de miliarde de lei vechi pentru lucrări efectuate de către firma respectivă în beneficiul Administraţiei Naţionale "Apele Române" SA. De asemenea, procurorii au dispus disjungerea dosarului pentru cercetarea separată de către autorităţile judiciare din Austria a preşedintelui Uniunii Europene de Judo, Ladislau Marius Vizer - cetăţean austriac de origine română, om de afaceri cu interese financiare în România - pentru complicitate la trafic de influenţă. Disjungerea a fost dispusă având în vedere hotărârea din 14 martie 2006 a Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă, prin care a fost admisă cererea învinuitului de transfer a procedurii cu privire la comiterea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă. Vizer a fost cercetat de către procurorii anticorupţie români pentru că, alături de fostul consilier ministerial Ioan Lascău, ar fi pretins cei 18,5 milioane de lei vechi în schimbul unor servicii economice. Fostul director executiv al DGFP Bihor, a fost reţinut, şi ulterior trimis în judecată, în anul 2005, tot de procurorii anticorupţie, sub acuzaţiile de luare de mită, spălare de bani, instigare la bancrută frauduloasă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi abuz în serviciu. Anchetatorii susţin că Lascău a creat un prejudiciu de aproximativ zece miliarde de lei, faptele fiind cu atât mai grave cu cât au fost săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atribuţii caracterizate, în mod expres, prin protejarea bugetului de stat şi a banului public.