Averile ilicite pot fi sesizate Comisiei de control Începând cu anul 1996, pe lângă Curtea de Apel Oradea funcţionează o comisie de cercetare a averilor, formată din doi judecători, un procuror şi un secretar. De la înfiinţare şi până în prezent, Comisia a fost sesizată în 17 cazuri, majoritatea persoanelor suspectate că şi-ar fi dobândit averea ilicit fiind poliţişti de frontieră şi lucrători din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor. În aproape zece ani, nici o sesizare din oficiu Conform Legii 115/1996, comisiile de cercetare a averilor care funcţionează pe lângă fiecare curte de apel din ţară sunt compuse din judecători şi procurori, desemnaţi pe trei ani. Comisia din cadrul Curţii de Apel Oradea este condusă de judecătorul Florica Roman, din aceasta mai făcând parte Nistor Pantea, procurorul Viorica Şaitoş şi secretara comisiei, Florica Dobai. În cei aproape zece ani de funcţionare, comisia a avut în lucru 17 dosare. În anul 1997 au fost înregistrate patru dosare, toate cazurile fiind clasate. Abia în anul 2001 au mai existat nouă sesizări, soluţionate la fel ca şi celelalte. În ceea ce priveşte anul 2005, au fost primite patru sesizări, dintre care două au fost soluţionate, în unul din cazuri competenţa fiind declinată în favoarea Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar celelalte două dosare se află în curs de soluţionare. De menţionat este că în nici unul dintre cele 17 dosare comisia nu s-a sesizat din oficiu, toate cercetările demarând în urma unor reclamaţii primite de magistraţi. Comisia de control trebuie să declanşeze acţiunea de control de îndată ce este sesizată cu o cerere de cercetare, care poate fi făcută de către procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel, procurorul general al DNA sau conducătorul autorităţii publice la care a funcţionat sau funcţionează cel a cărui avere este supusă cercetării. De asemenea, orice cetăţean care are indicii certe că o persoană a dobândit bunuri de valoare pe care nu le-ar fi putut obţine din veniturile legale realizate poate sesiza Comisia de cercetare a averilor. După primirea sesizării, la cel mult trei luni, comisia de cercetare a averilor hotărăşte, pronunţând o ordonanţă motivată, prin care poate dispune trimiterea cauzei spre soluţionare Curţii de Apel, în cazul în care se constată dobândirea pe cale ilicită a unor bunuri, clasarea cauzei, atunci când averea este justificată, sau trimiterea cauzei parchetului competent, atunci când în legătură cu bunurile a căror provenienţă nu este justificată rezultă săvârşirea unei infracţiuni. Confidenţial, confidenţial, dar să ştim şi noi În cazul în care este dovedit faptul că o persoană a obţinut anumite bunuri ilegal şi în acest sens există o hotărâre judecătorească definitivă, instanţa poate dispune fie confiscarea acestora, fie plata unei sume de bani egală cu contravaloarea bunului stabilită în urma unei expertize. Cu toate că termenul limită până la care aleşii bihoreni aveau obligaţia să îşi actualizeze declaraţiile de avere a fost 31 decembrie, la data de 1 februarie noile declaraţii urmând a fi făcute publice pe adresa de web a instituţiilor, se pare că unora dintre ei nu le-a fost suficient timpul pe care l-au avut la dispoziţie pentru a-şi număra terenurile, maşinile şi casele. Pe lângă "uituci", adică politicienii care şi-au adus aminte abia în 2006 că deţin de ceva vreme diverse bunuri pe care le-au omis din declaraţiile din 2003 sau 2004, anul acesta a apărut o nouă categorie de aleşi atunci când vine vorba de declaraţii de avere, adică aceia care ţin cu tot dinadinsul să nu se afle cine şi când îi împrumută. Astfel, cu toate că sunt obligaţi să dea dovadă de transparenţă, pe declaraţiile de avere ale unor aleşi locali, în dreptul numelui celor care i-au împrumutat cu zeci de mii de euro, apare "confidenţial". "Declaraţiile de avere sunt date pe răspunderea proprie, sub semnătură, aşa că nu poţi, dacă vrei să fii cinstit, să uiţi ceva. În ceea ce priveşte numele celor care te-au împrumutat, aşa cum eşti obligat să declari numele băncii la care ai depozite sau datorii, aşa trebuie să spui şi numele persoanei în cauză. Cei care uită să îşi declare la timp şi corect averea, riscă să fie declanşată împotriva lor procedura de cercetare", a declarat preşedintele Curţii de Apel Oradea, judecător Gheorghe Groza. Numai că, pentru ca acest lucru să se întâmple şi cei care în mod vădit au ceva de ascuns să dea socoteală, comisia de control a averilor va trebui să facă puţin mai mult decât să aştepte ca cetăţeanul de rând să vină şi să îi pună pe masă dovezi grăitoare.