Timp de trei luni, şapte dintre parlamentarii bihoreni au fost îndeaproape monitorizaţi în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în teritoriu. Studiul a fost realizat de către Institutul pentru Politici Publice, Agenţia de Monitorizare a Presei şi Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni Oradea, în perioada octombrie-decembrie 2006. Parlamentarii care au fost incluşi în acest studiu au fost deputaţii Ionela Pop Bruchental (PD), Eduard Hellvig (PC), Paul Magheru (PRM), Claudiu Pop (PSD), Cornel Popa (PNL), precum şi senatorii Radu Ţârle (PD) şi Verginia Vedinaş (PRM). Investigaţiile s-au realizat pe trei paliere: cum muncesc parlamentarii, cum cred parlamentarii că muncesc şi ce fac parlamentarii să muncească. În cele trei luni de monitorizare, cei şapte parlamentari bihoreni au primit 988 de solicitări, cele mai multe dintre ele fiind adresate deputatului Cornel Popa, cu un număr de 356, reprezentând un procent de 36%. Cele mai puţine solicitări i-au revenit deputatului Paul Magheru, cu doar 24, adică 2%. Potrivit raportului, 96,7% dintre solicitări au primit răspuns, însă acest procent nu reflectă măsura în care cererile cetăţenilor au fost soluţionate. Cel mai mare număr de răspunsuri a fost oferit de biroul deputatului liberal Cornel Popa, cu un procent de 37%. La întrebarea "ce fac parlamentarii ca să muncească", toţi au răspuns că, în primul rând, organizează periodic conferinţe de presă. Aşa se explică şi de ce niciunul dintre parlamentari nu a avut parte, nici în presa centrală, nici cea locală, de vreun comentariu negativ. În presa locală, Ionela Pop Bruchental s-a bucurat, în cele trei luni, de cele mai multe apariţii, 21, în timp ce restul aleşilor au beneficiat de un număr mai mic de trei apariţii. În acest timp, deputatul Hellvig a avut doar trei apariţii în presa bihoreană, iar cea centrală i-a oferit 11 articole. Iniţiatorii proiectului cred că transparenţa activităţii parlamentarilor ţine de modul în care aceştia muncesc, iar scopul acestei analize nu a fost sancţionarea, ci responsabilizarea lor. Aşa se explică de ce raportul nu face nicio referire cu privire la unele aspecte negative ale activităţii desfăşurate de parlamentari în teritoriu. "Nu prea am constatat aspecte negative, poate unii dintre ei confundă activitatea de la biroul parlamentar cu cea de partid, iar un alt aspect constatat e că aleşii au întâlniri doar cu primăriile, nu şi cu alte autorităţi locale", a precizat Monica Crişan, persoana responsabilă cu monitorizarea.