Minoritatea română, discriminată la Salonta?

În urmă cu câteva zile, Primăria municipiului Salonta anunţa, prin intermediul unui oficios local, organizarea unui concurs pentru ocuparea, pe perioadă nedeterminată, a două posturi de referent debutant în cadrul Serviciului Public Comunitar de Evidenţă Informatizată a Persoanei, Compartimentul Ghişeu Unic. Nu mică ne-a fost mirarea când am aflat că potenţialii candidaţi la o astfel de funcţie publică de execuţie trebuie să fie nu numai absolvenţi ai unor studii medii şi să deţină cunoştinţe de operare pe calculator, dar trebuie să mai şi cunoască limba maghiară scris şi vorbit (!?). Fără a contesta rezultatele ultimului recensământ al populaţiei, efectuat în anul 2002, care a "numărat" la nivelul municipiului Salonta 10.335 de persoane de etnie maghiară, în timp ce numărul românilor era de doar 7.267, credem că legea administraţiei publice locale, care prevede că în posturile privind relaţii cu publicul, din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unor minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul total al locuitorilor, vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, a fost aplicată după ureche. Şi asta, nu numai pentru că actul normativ nu impune ca toate persoanele angajate într-un astfel de post să fie cunoscătoare ale limbii minorităţii la nivel de scris şi vorbit, ci şi pentru că o asemenea cerinţă ar îngrădi dreptul cetăţenilor români, nevorbitori ai limbii respective, de a ocupa un post în administraţia publică, fiind supuşi astfel unui act de discriminare în propria lor ţară. Dacă mai luăm în considerare şi faptul că, potrivit datelor ultimului recensământ, românii pot fi consideraţi, ei înşişi, o minoritate în Salonta, putem aprecia că prevederile legale au fost ignorate încă o dată de edilii acestui municipiu, la selecţia de personal pentru astfel de posturi de relaţii cu publicul impunându-se mai degrabă condiţia cunoaşterii, la nivel de scris şi vorbit, a limbii... române. Doar astfel, cetăţenii de naţionalitate română ar putea avea certitudinea că, adresându-se unui funcţionar public salontan, în limba lor maternă, întâmplător aceeaşi cu cea oficială a statului român, vor primi şi un răspuns în cunoştinţă de cauză. În caz contrar, nu le va rămâne altceva de făcut decât să se pună cu burta pe carte şi să înveţe măcar câteva cuvinte din noua limbă "oficială" instituită de administraţia UDMR a municipiului Salonta...