Procurorii PNA Oradea îl acuză pe Ioan Lascău că, în calitate de mandatar, s-a implicat în cumpărarea unui spaţiu comercial deşi era şef al Direcţiei de Control Fiscal Oradea, imobilul fiind vândut succesiv surorii sale şi unei bănci, iar banii ajungând în contul lui. Tenculele Piovrei, cad una câte una Potrivit unui comunicat al Parchetului Naţional Anticorupţie, Lascău - pe numele căruia a fost emisă o interdicţie de ieşire din ţară - este urmărit penal pentru mai multe infracţiuni: operaţiuni comerciale interzise funcţionarului public, luare de mită, spălare de bani, evaziune fiscală şi abuz contra intereselor publice (trei infracţiuni) şi instigare la fals. Lascău ar fi participat, în calitate de mandatar al societăţii "La Piovra", la o licitaţie organizată de AVAB Bucureşti, cumpărând un spaţiu comercial situat în Oradea. Lascău era, la acel moment, director executiv şi şef al Direcţiei de Control Fiscal din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor. Ulterior, susţin anchetatorii, firma "La Piovra" a revândut imobilul surorii lui Lascău, fără ca operaţiunea să fie înregistrată în contabilitatea societăţii. La nici un an mai târziu, în 28 august 2002, sora lui Lascău a vândut spaţiul Băncii Transilvania contra sumei de zece miliarde de lei, "inculpatul Lascău Ioan fiind cel în beneficiul căruia s-a operat în cont". "Parte din această sumă a fost folosită de inculpat în cursul anilor 2002-2004 pentru cumpărarea unui autoturism Mercedes, pentru garantarea rambursării unui credit de un miliard de lei contractat de SC Zolran SRL Oradea de la Banca Transilvania Oradea, respectiv pentru constituirea unor depozite bancare şi efectuarea unor plăţi în interes personal", se arată în comunicatul procurorilor anticorupţie. Radiografia şpăgii În 22 martie 2004, anchetatorii au dispus extinderea cercetărilor şi începerea urmăririi penale faţă de Lascău şi pentru luare de mită. Procurorii îl acuză că, pentru a nu efectua controale şi a aviza favorabil cereri de eşalonare a unor datorii, ar fi pretins şi primit, în 2003, "bunuri şi servicii în valoare de peste 400 de milioane de lei de la Jean Podilă, asociat şi administrator la trei societăţi comerciale din judeţul Bihor". La 10 decembrie 2004, procurorii au extins din nou cercetările asupra lui Lascău, acuzându-l şi de evaziune fiscală. Din actele de la dosar, anchetatorii au stabilit că Lascău ar fi determinat-o pe Mariana Gligor (administratorul firmei La Piovra) să nu plătească taxe de circa un miliard de lei, neînregistrând în contabilitatea firmei şi nedeclarând organelor fiscale cumpărarea şi revânzarea spaţiului comercial din Oradea. Lupul, paznic la stână?! În perioada aprilie-mai 2003, "în virtutea funcţiei deţinute în cadrul DGFP Bihor", inculpatul Lascău ar fi dispus efectuarea de urgenţă a două controale la o societate comercială din Sânmartin şi ar fi aprobat rambursarea către respectiva firmă a sumei de 272 de milioane lei cu titlu de TVA. Potrivit PNA, Lascău a făcut acest lucru deşi "cunoştea că operaţiunile din care rezultă acest drept de rambursare (cumpărarea unui apartament în Oradea şi a două autoturisme Mercedes) au fost efectuate de el personal şi nu de societatea comercială". În 4 ianuarie 2005, procurorii anticorupţie au dispus extinderea cercetării penale şi, ulterior, începerea urmăririi penale împotriva lui Lascău şi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum şi pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. De ce n-are Ursus coadă? Anchetatorii susţin că, în aprilie - mai 2003, în calitate de director general adjunct al DGFP Bihor, Lascău "a împiedicat urmărirea creanţei de un miliard de lei" pe care o firmă aflată în procedură de faliment şi în lichidare judiciară o avea către o alta, implicit împiedicând recuperarea datoriei de către DGFP Bihor. În acest scop, Lascău ar fi solicitat firmei să taie o chitanţă falsă care să ateste încasarea sumei de un miliard de lei, iar contabilei celeilalte firme să înregistreze în acte, în fals, efectuarea acestei plăţi. Procurorii PNA îl mai acuză pe Lascău că, în perioada iulie-noiembrie 2003, l-ar fi determinat pe Vasile Verigoi, lichidator al unei societăţi orădene, să-i vândă - prin cumnatul său, Ioan Tomoş - crama Fughiu, aparţinând "societăţii în faliment SC Ursus SRL Oşorhei", prin îndepărtarea unor ofertanţi astfel încât preţul plătit să fie minim. În consemn la frontieră Ioan Lascău, fost director general al Finanţelor Publice Bihor şi consilier în Ministerul Finanţelor Publice, a primit interdicţie de a părăsi România, după ce a fost audiat, luni, de anchetatorii antimafia. Prin ordonanţa procurorului, Lascău a primit interdicţie de a părăsi ţara, "cu obligaţia de a se prezenta la toate chemările organelor de urmărire penală, de a se abţine de la influenţarea martorilor, experţilor sau alte acţiuni ce ar putea duce la zădărnicirea adevărului şi influenţarea procesului penal, în caz contrar urmînd a fi propuse alte măsuri preventive", a mai informat Serviciul Teritorial Oradea al PNA. În 28 octombrie 2004, Lascău a fost arestat pentru 30 de zile, după ce procurorii anticorupţie l-au ridicat din propriul birou din minister. El a fost acuzat atunci de trafic de influenţă în legătură cu fapte pe care le-ar fi comis în luna decembrie a anului trecut. Totodată, Lascău a fost suspendat în funcţie, de către preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Procurorii anticorupţie au declanşat procedura de control al averii lui Ioan Lascău, după ce anchetatorii au percheziţionat vila acestuia şi au găsit mulţi bani şi bunuri de lux. Seiful conţinea 20.000 de dolari, 8.000 de euro, şapte ordine de plată totalizând 11 miliarde de lei (sumele consemnate în aceste acte variind între 1,5 şi patru miliarde de lei), nouă cereri şi contracte de constituire de depozite bancare la mai multe bănci, cinci ceasuri de lux şi mai multe bijuterii.