Scurt pe doi din colţu' hărţii

*Un grup de deputaţi, o fracţiune a facţiunii naţionaliste, propune ca difuzarea obligatorie a imnului de stat, zilnic, în variantă integrală, la ora şapte, pe toate posturile de radio şi televiziune, să devină literă de lege. Posturile de radio din aşa-zisul Ţinut Secuiesc au şi anunţat că vor respecta cu sfinţenie noua prevedere legislativă. Ba chiar s-au grăbit s-o pună în aplicare. Doar că imnul pus în undă nu e „Deşteaptă-te, române". * Măsuri dure împotriva democraţiei de partid în PNL. Cei ce nu vor respecta „linia de comunicare" stabilită de la centru vor avea de suferit la realizarea listelor. Asta da sancţiune! Adică cine vorbeşte ce nu trebuie, va fi atins acolo unde-l doare mai tare. * Cel mai bine plasată în toate sondajele de opinie de după '90, Biserica Ortodoxă a pierdut 5% din încrederea populaţiei datorită reacţiei pe cât de întârziate, pe atât de neinspirate, avute în cazul tragediei din clubul „Colectiv". O persoană mai relaxată ar spune că e de unde, BOR se bucură şi acum de un procent al încrederii care se apropie de 90%. Însă sfinţiile lor par că au o altă viziune. Te pomeneşti că de aici li se trage ideea, creaţă rău, cu partidul credincioşilor şi ambiţia de a umbla la Constituţie. Nimic de obiectat împotriva ideii că „familia e formată dintr-un bărbat şi o femeie". Doar că nu va trece mult şi alte grupări, mai „liberale", vor vrea şi ele să modifice Legea Fundamentală. Şi, în plus, dacă statul e laic, Biserica nu e subiect al vieţii politice. Doar dacă nu devine, totuşi, partid. Şi cu vechea decizie a Sinodului, conform căreia preoţimea nu are voie să facă politică, cum rămâne? Sau, odată cu patriarhul, s-a schimbat şi viziunea?! * Încă copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, se alintă promiţându-şi că, pe viitoarele liste ale partidului, 30% dintre candidaţi vor fi femei. Alinuţa, nu fi tristă, ştim că Moş Crăciun există! * Lovit de aerul tare al libertăţii sau de alte tării sezoniere, Sorin Roşca Stănescu ţese un scenariu teribil. Cică, împreună cu amicii săi liberali, preşedintele Iohannis ar pune la cale instaurarea unui „stat maximal", aproape o dictatură cu aparenţă europeană. Nasol e că, de regulă, nu se întâmplă pentru cine să pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte. Aşa a fost şi cu mandatul prezidenţial de cinci ani, pe care şi l-a pregătit Năstase şi, până la urmă, i-a rămas lui Băsescu. În povestea cu „statul puternic", tocmai ăsta ar fi riscul. Nu ştii „cine râde la urmă...". În plus, ideea pare să se bată cap în cap cu o altă iniţiativă, de această dată certă, a preşedintelui, Muzeul Comunismului. Cele două iniţiative nu se potrivesc, decât dacă nu cumva domnul Iohannis şi-a rezervat deja un loc acolo. * Cel mai fidel client al DNA, Remus Truică, voia să-l ajute şi pe prinţul Paul cu o sinecură. I-a promis, nici mai mult, nici mai puţin, decât o slujbă în Guvern. Rege prezidenţiabil am avut. Principe candidat pentru aceeaşi funcţie, da. Era firesc să apară şi un prinţ cu ambiţii de ministru. Şi, nici că se putea altfel, tocmai într-un guvern social-democrat. * La final de an, simţindu-se domniile lor într-o dispoziţie foarte generoasă, parlamentarii au votat legea conform căreia orice şef de partid poate beneficia, la cerere, de escortă din partea SPP. E clar că Gabriel Oprea, preşedintele UNPR, va fi primul care va uza de acest drept. Ţine de obişnuinţă şi, în plus, este, evident, o chestiune ce vizează direct „interesul naţional". Te pomeneşti că tot d'aia vrea şi Biserica partid?! Ca să aibă Patriarhul alai de sepepişti în sutană. * Curajosul guvern Cioloş a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională legea care acordă pensii speciale aleşilor locali. Bine, bine, dar de ce tocmai pe asta şi nu pe cea care dă aceleaşi nesimţite privilegii şi parlamentarilor? Foarte simplu. Ştiindu-se la mâna lor, premierul n-a avut curaj să se pună de-a curmezişul aspiraţiilor spre mai bine, multe mai bine, prea mult bine!, ale senatorilor şi deputaţilor. Păi, dacă îndrăznea una ca asta, să vedeţi consens politic parlamentar pentru moţiunea de cenzură împotriva guvernului tehnocrat! * Ca să vedeţi că parlamentarii noştri merită, merită chiar mai mult decât atât,  să luăm ca exemplu cazul fostului deputat Mihai Tânjeală. Condamnat, în 2011, la cinci ani de detenţie, pentru o fraudă evaluată la 500.000 de euro, fără a mai pune la socoteală costurile sociale generate de falimentarea unei întreprinderi, fostul parlamentar a dus o viaţă de corsar. Până mai ieri,  s-a tot ascuns prin Cuba, Jamaica, insulele Cayman. Acu' l-au dibuit şi i se pregăteşte extrădarea. După cinci ani de vacanţă, merită cel puţin tot atâţia de „odihnă". * Între Crăciun şi Anul Nou, Miron Cosma a fost implicat într-un accident auto. Unele surse zic că Luceafărului huilei i-a filat o rază de la far şi, de pe urma tamponării, s-a ales cu o lovitură la cap şi un dosar penal. Nimic nou! Şi lovituri la cap, şi dosar penal a mai avut deja. * Cum anul ăsta nu i-a priit piftia, colonelul Dogaru a ieşit să facă scandal în faţa guvernului. Vreo o sută de apevişti zgribuliţi au cerut demisia Cabinetului Cioloş, evident fiindcă pensiile lor de generali fără războaie riscă să fie ajustate uşor. Dogaru, pentru care sistemul politic ideal este dictatura coloneilor, cu el prim-ministru şi Varanu' preşedinte, ameninţă că, pe 24 ianuarie, vine iar în Piaţa Victoriei, cu ciobanii, sindicaliştii şi minerii. Data nu e bine aleasă. Istoria riscă să consemneze o suprapunere de evenimente, Unirea şi lovitura de stat şi asta ar putea să creeze confuzii. * Dar, oricât ar părea de bizar, cineva din Guvern pare să-l fi luat în serios pe colonel. Că doar de aia s-au grăbit guvernanţii să aprobe creşterea salariului minim pe economie, ca să scoată unităţile sindicatelor din dispozitivul de luptă pregătit pentru 24 ianuarie. Că decizia intră în vigoare abia de la 1 mai e doar un amănunt. Ce moment mai fericit putea fi ales pentru creşterea salariului de mizerie decât Ziua Oamenilor Muncii. Paradoxal sau nu, probabil că beneficiarii acestei prevederi sunt tocmai aceia care muncesc cel mai greu. * Dacă şi-au mărit salariile şi, anticipat, pensiile, parlamentarii s-au gândit că trebuie să facă ceva şi pentru stimularea economiei. Cea mai bună măsură care le-a trecut prin cap a fost o iniţiativă legislativă care ar face obligatorie uniforma şcolară. * Abia picat acasă, pentru sărbători, după un discret exil în Ungaria, liderul organizaţiei cele 64 de comitate, Szocs Zoltan, a fost săltat de DIICOT. Nici nu se aştepta să facă revelionul la răcoare. E drept că, acolo unde se află el, pentru minim 30 de zile, nici nu e aşa „răcoare" ca-n Harghita şi Covasna. Procurorii susţin că Szocs ar fi fost iniţiatorul atentatului cu petarde pus la cale de 1 Decembrie, la Târgu Secuiesc. Mai mult, cică Szocs comandase mai multe „petreceri" cu artificii, pentru a aduce în atenţia lumii „cauza secuiască". Dacă a crezut el că România e chiar stat fără câini, ca să pună la cale 20 de explozii, fără ca nimeni să intervină, înseamnă că îşi merită deplin pedeapsa. Să aibă timp să se mai gândească. * „Semne bune anul are..". Un primar din judeţul Constanţa a asfaltat un drum în numai trei zile. În altă parte a ţării, o bucăţică de autostradă a fost gata cu şase luni înainte de termen. În plus, puţin a lipsit ca România să intre în istorie ca prima ţară care încheie anul cu un bilanţ negativ la construcţia de autostrăzi. Asta graţie tronsonului din Sibiu care trebuie demolat. În plus, anul viitor, ministerul de resort îşi propune să ne dea gata construind încă 75 de kilometri. Pentru o asemenea performaţă, orice ministru politic ar demisiona. Sigur, tehnocraţii au scutire! * La an nou, biruri noi! Scade TVA-ul, e drept, dar se pun noi taxe în spinarea micilor întreprinzători şi a celor ce lucrează pe cont propriu. Ei sunt, probabil, printre puţinii care chiar mai lucrează. Singura „vacă bună de muls", cum s-ar spune. Economia nu-i vrăjitorie. E musai să creşti impozitele, ca să ai de unde da pensii speciale. * Noi să fim sănătoşi, ca să putem munci, că de la ăştia, ca şi de la cei de dinaintea lor şi cei ce vor veni, nu avem ce aştepta. *

Cetăţeanul surmenat