În organizarea CJCPCT Bihor şi a Primăriei comunei Bulz, în modernul cămin cultural din Remeţi, s-a desfăşurat o nouă ediţie a Festivalului de teatru nescris "Morala Satului". Acest gen de manifestare folclorică, poate fi considerat o chintesenţă a înţelepciunii populare, exprimată prin îmbinarea în mod armonios a obiceiurilor, tradiţiilor şi a talentului artistic al locuitorilor de la sate.

La festivalul din acest an desfăşurat pe 17 iunie la Remeţi, comuna Bulz, şi-au dat concursul şase formaţii teatrale. Pentru ca maratonul teatral să nu plictisească, organizatorii au inclus în programul manifestării şi alte genuri artistice, la care au răspuns invitaţiei, formaţii reprezentative de dansuri populare de zona folclorică a Văii Crişului Repede, precum şi invitaţi din Roşia şi Sânnicolau Român. În preambulul manifestării, prof. Miron Blaga şi maestrul coregraf Florea Crişu, au înmânat din partea CJCPCT Bihor, diplome de onoare şi excelenţă, pentru întreaga activitate de promovare a culturii populare tradiţionale, unor instructori, conducători de formaţii, interpreţi şi ansambluri folclorice. Au fost apreciaţi cu asemenea diplome, şi gazdele acestui festival: Augustin Sărăcuţ, primarul comunei, Dan Lazăr, viceprimar şi Sorin Zah, consilier al primarului, care acordă sprijin mişcării artistice din comună. Evoluţia artiştilor a fost apreciată de un juriu de specialişti alcătuit din Augustin Sărăcuţ, Miron Blaga şi Felician Mureşan, din partea CJCPCT Bihor, şi solistele Corina Lele Ionescu, Ioana Urs şi Violeta Gherman. Toate formaţiile au fost apreciate cu nota maximă. În debutul festivalului, un grup de elevi din comuna Roşia, au prezentat sceneta, "Poveşti vechi, Poveşti noi", în care au readus în memoria spectatorilor, momente tragice din perioada de tristă amintire a colectivizării forţate a ţării. Un spectacol de excepţie, a cărui protagonişti au atins standarde profesioniste, a fost cel intitulat „Nunta proştilor" a căminului cultural din Bălnaca, comuna Şuncuiuş, instructor şi interpret, Ioan Gavrilaş. De remarcat că membrii acestei formaţii sunt cupluri de adulţi, trecuţi de prima tinereţe. Prezentat şi apreciat cu diplome şi premii la multe concursuri şi festivaluri, spectacolul a fost primit cu aplauze şi de cei circa 400 spectatori prezenţi la Remeţi.

Pe aceleaşi coordonate s-a înscris şi spectacolul artiştilor amatori din Tilecuş, comuna Tileagd, intitulat "Ioanea se-nsoară", cu mottoul "N-aduce ceasul ce-aduce poştaşul" instructor, prof. Maia Ardelean. S-au remarcat calităţile şi disponibilitatea interpretativă a lui Ioan Ianc, avantajat de fizicul şi şarmul său, cu care a creat un rol satiric greu de egalat. Interesantă a fost şi sceneta "La casa vrăjitoarei" prezentată de căminul cultural din Şuncuiuş, în care scenariul a fost adaptat evenimentelor politice actuale, alegerile, în care propaganda. electorală, sub toate aspectele sale, a fost satirizată de actori. Problema măritişului, precum şi tendinţa tineretului de a dispreţui munca din agricultură, au fost surprinse şi redate cu talent, de interpreţii din Sânnicolau Român. "Păstrăvarii Bulzului"cu sceneta "Crâşma la ţară", instructor şi interpret Florian Irimescu, au satirizat unul din obiceiurile des întâlnite la sate, consumul excesiv de alcool şi urmările sale nefaste. În partea a doua a festivalului, au evoluat formaţii emblematice ale dansului popular din această zonă folclorică: Ansamblul "Moşuţ" din Vadu Crişului, cel din Şuncuiuş, precum şi o formaţie invitată din Roşia. Au înnobilat  festivalul prin vocile şi repertoriul lor, solişti consacraţi ai melosului popular bihorean: Adrian Bojan, Grupul vocal "Roşieniţele" alcătuit din surorile Liliana Omuţ şi Mărioara Matiuţă, din Roşia; Adriana Ştiube, Monica Blaga, Violeta Gherman, Ioana Urs, Corina Lele Ionescu. A cântat şi taraful din Remeţi. Şi la acest spectacol, organizatorii au prezentat publicului, tineri solişti, cu calităţi vocale de excepţie, a căror evoluţii sunt încurajate. Aşa răsar "muguri de tezaur", a căror mlădiţe ocrotite şi îngrijite vor rodi în viitor. Au impresionat cu vocile lor, Măriuţa Secan din Bălnaca şi Camelia Ile din Aştileu, ale căror calităţi vocale şi interpretative, le recomandă ca viitoare interprete de muzică populară. Ca de fiecare dată, prezentarea, fluenţa şi comentariile de specialitate, comentate şi presărate cu umor specific, au fost asigurate de maestrul coregraf, Florea Crişu. Un festival reuşit, care confirmă izvorul nesecat al tezaurului folcloric, precum şi disponibilităţile artistice ale satului românesc. Felicitări organizatorilor.