Una dintre prezenţele de excepţie, în ultimul an, pe scenele muzicii populare din judeţ şi Oradea este, indiscutabil, Violeta Simona Gherman. Ea vine dintr-un ţinut în care verdele nu are sfârşit, dintr-un colţ de Rai animat de cântecul vântului printre aripi de îngeri şi izvoare şturlubatice, din ţinutul de deal şi senin al Pădurii Craiului, ademenită de magia muzicii, de vibraţia aparte a fără număr creatori şi rapsozi anonimi, care i-au transmis şi ei harul şi bucuria melosului, dragostea pentru fiinţa neamului, pentru tot ceea ce este românesc şi etern în lume şi om.

Ea a venit printre noi pentru a ne arăta că de-acolo de unde vine ea, din Călăţea, de pe maluri de Criş iute şi tehui, toate sunt acasă: şi graiul, şi portul, şi truda câmpului, şi sărbătorile, datinile şi obiceiurile şi - mai ales - semnul nostru de identitate şi genialitate - folclorul, adică un mod specific românesc de a fi în lume prin creaţie, înţelepciune şi trudă. A adus cu ea nu numai frumuseţea omului de pe Crişul Repede, nu numai portul de-acasă al părinţilor şi moşilor ei, ci, în primul rând, talentul şi exuberanţa tinereţii, o voce plină de sensibilitate, caldă, de interior, tulburătoare şi generoasă, câteva trăgănate care curg unduios în alternanţe deal-vale, amintindu-ni-l pe Blaga, cântece de joc şi cântece de dragoste mai "temperate", mai bătrâneşti, cumpănite şi cumpătate, aşa cum sunt şi harnicii oameni din Călăţea. Violeta Simona şi-a început „cariera" în 2010, chiar dacă a cântat şi a încântat pe la serbări şcolare sau spectacole locale. Determinantă a fost întâlnirea cu profesoara şi solista Corina Lele-Ionescu, cel dintâi mentor şi model. Ea a îndemnat-o să urmeze Şcoala Populară de Arte "Francisc Hubic" din Oradea (canto popular), a urcat-o pe „scena mare" şi a sfătuit-o să participe la concursuri. Urmare, Violeta participă la festivalurile "Flori de mai" - Cluj-Napoca, „Cântec mândru de pe Criş" - Oradea, „Mândru-i cântecu-n Bihor" - Oradea, "Vocea populară" TVR3 Timişoara, „Gala Tinerelor Talente" - Oradea, unde culege şi primii lauri, vocea şi repertoriul ei bucurându-se de aprecieri favorabile, în special piesele "Pe dealu' din Călăţea", „Cât îi Bihoru de mare", „Pă la noi prin bătătură", „Dragu-mi de omu mândru" etc. (primele două, în aranjamentul muzical al prof. Liviu Buţiu). De asemenea, în repertoriul Violetei găsim cântece de mare rezonanţă ale Floricăi Ungur, Cornelia Covaciu, Corina Lele şi Maria Sidea. Studentă în anul II la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii din Oradea şi în anul III la canto popular la "Francisc Hubic", membră a Ansamblului "Bihorul", Violeta Gherman este, de pe-acum, o certitudine că aici, în urbea de pe Crişul Repede, se cizelează tineri valoroşi, capabili să poarte mai departe specificul şi frumuseţea nepereche (cum spunea Bartok) a cântecului românesc bihorean. Pentru acest motiv, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor a îndemnat-o să participe la a VII-a ediţie a Festivalului "Pană de păun", ce s-a desfăşurat zilele trecute, la Bistriţa-Năsăud, unde a dus o fărâmă din melosul popular al acestor minunate plaiuri bihorene. Interpretă de reală valoare şi seriozitate, în Violeta Gherman stă una dintre speranţele de mare viitor ale folclorului din Bihor, care, odată cu îmbogăţirea şi nuanţarea repertoriului, va culege şi roadele talentului şi muncii sale.

M.B., M.F.