Legislaţia UE precum şi legislaţia naţională (Directiva 93/113 C.E. și Ordinul ANSVSA nr. 180/2006) stabilesc condițiile de sacrificare a animalelor (inclusiv a porcinelor) numai în abatoare autorizate, cu respectarea normelor specifice pe timpul efectuării acestei operațiuni.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) atenționează crescătorii de porcine, comercianții de carne de porc și pe consumatorii de astfel de produse, că au obligația să respecte normele sanitare veterinare prevăzute în legislația UE, implementată în legislația națională. Prevederile legale stabilesc că autoritatea veterinară poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de către proprietarii de animale numai pentru consumul propriu, cu recomandarea ca animalele respective să fie, asomate în prealabil, adică să fie ferite de suferință sau durere în timpul contenționării (prinderii) și înjunghierii. ANSVSA menţionează că operațiunea de asomare nu afectează sub nicio formă tăierea tradițională a porcului de Crăciun, deoarece după asomare urmează înjunghierea pentru sângerarea animalului cu cuțitul. Pentru a preveni îmbolnăvirea populației, după sacrificarea porcilor domestici, sau vânat sălbatic (mistreț, urs) proprietarul sau consumatorul are obligația să solicite medicului veterinar examinarea cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei, boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis.

Măsurile de prevenire cele mai eficiente sunt: controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare și în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum și al vânatului comestibil (mistreț, urs) prin examen trichineloscopic; achiziționarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ștampila). Pentru prevenirea contaminării porcilor, dar și a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare următoarele: deratizarea periodică urmată de strângerea și distrugerea cadavrelor de rozătoare; menținerea condițiilor de igienă în gospodăriile populației; salubrizarea locurilor menajere; excluderea din hrana porcilor a deșeurilor de abator. Pentru efectuarea examenului se prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) mușchiuleți, mușchii limbii și mușchii intercostali. În cazul porcilor mistreți se recoltează eșantioane cântărind cel puțin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici. Proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însoțită în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea. Examenul trichineloscopic se efectuează la laboratorul DSVSA, la circumscripțiile sanitar-veterinare din orașele și comunele județului, după programul afișat la sediul acestora. În cazul animalelor domestice confiscate sau ucise în scopul asanării unor boli transmisibile (listă ce și Trichineloza), medicul veterinar oficial, arondat zonei respective, întocmește documentația specifică pentru despăgubirea contravalorii de piață a animalelor în cauză, conform H.G. 1.214/2009 care se efectuează prin DSVSA județeană. Nu în ultimul rând, ANSVSA atrage, de asemenea, atenţia ca populaţia să nu consume carne neexaminată de serviciile sanitare veterinare.