După doi ani de la implementarea acestora, camerele de supraveghere de la Bacalaureat sau Evaluare Naţională nu mai sperie pe nimeni. Cele mai multe dintre ele nu înregistrează şi audio, iar imaginile sunt verificate doar "dacă se impune". În anumite şcoli s-au dezvoltat adevărate "sisteme de fraudare", în care părinţii adună bani de protocol pentru ca elevii să fie supravegheaţi mai "blând" de profesori. Şeful Inspectoratului Judeţean Bihor, Daniel Negrean, dă însă asigurări că în Bihor nu s-a întâmplat şi nu se întâmplă aşa ceva.

Reformele făcute în ultimele două decenii în materie de învăţământ nu au schimbat prea mult lucrurile. Sistemul educaţional s-a pliat în permanenţă pe anumite modele occidentale în funcţie de ce le-au trecut prin cap miniştrilor care s-au perindat pe la şefia Ministerului Educaţiei. Prima măsură serioasă care a avut darul de a distruge minciuna în care sistemul a trăit mai bine de un deceniu, aceea că suntem o naţie de genii neînţelese şi că tinerii din şcolile noastre sunt superiori celor din multe state cu tradiţie în învăţământ, a fost cea în care au fost amplasate camere de luat vederi la examenele naţionale importante. În acest fel, profesorii şi părinţii au încetat "să-şi mai fure singuri căciula" şi să se bată cu pumnii în piept referitor la performanţele educaţionale. Scepticii sistemului au concluzionat însă că nu este suficient, şi că măsura este bună doar dacă se şi construieşte pornind de la rezultatele ei.

Pană de curent accidentală

Cu toate acestea, sistemul de supraveghere la examenele naţionale a fost şi este unul şubred, iar anumite şcoli au învăţat să profite de slăbiciunile lui. Spre exemplu, majoritatea camerelor de supraveghere sunt amplasate în faţa clasei, pe catedră, unul dintre profesorii supraveghetori şi tabla rămânând în afara ariei de acoperire. Astfel, au existat situaţii în care profesorii au scris pe tablă rezolvările unor probleme sau pe o foaie pe care au ţinut-o deasupra capului pentru ca elevii să poată scrie "măcar de un cinci", cum se exprima unul dintre cadrele didactice cu care reporterii Crişanei a discutat. Pornind de la această constatare, în Timişoara, inspectorul şcolar general Cornel Petroman a luat decizia ca în centrele de examen din Timiş camerele de supraveghere să fie îndreptate şi spre tablă, nu doar spre elevi. O altă modalitate practicată a fost aceea de a le spune elevilor ce să scrie, profitându-se de faptul că cele mai multe dintre camere au înregistrat doar imagini fără să înregistreze şi sunetul din clase. La unele şcoli s-a întrerupt accidental furnizarea energiei electrice, suficient pentru ca elevii să afle rezultatul unora dintre exerciţii, iar pe camere să nu se înregistreze nimic. Deşi este interzis prin lege, foarte multe clase de absolvenţi au adunat bani "de protocol", care s-au concretizat în atenţii pentru conducerea şcolii şi comisia de bacalaureat, profesorii supraveghetori fiind determinaţi să presteze ceva în beneficiul candidaţilor. Nici nu au prea avut motive să se teamă, pentru că cele mai multe dintre imaginile luate de camerele de supraveghere nu sunt verificate de nimeni, toate fiind la mâna unui sistem care trebuie să îşi justifice existenţa prin eficienţă, iar asta o pot face raportând, ca pe timpul lui Ceauşescu, "cifre cât mai mari la hectar".

"Monitorizăm atent centrele unde s-au obţinut rezultate mari anul trecut!"

Deşi îl consideră un subiect "alarmist", inspectorul şef Daniel Negrean este conştient de faptul că sistemul de supraveghere este şubred, motiv pentru care pune bază pe inspecţii în teren. "Am încercat să asigurăm în fiecare clasă cel puţin o cameră de supraveghere. Procedura spune că putem folosi chiar şi două, dar nu am primit suficienţi bani pentru a achiziţiona mai multe camere", spune Negrean, care dă asigurări că în Bihor nu se poate copia decât izolat. "Vă garantez eu că nu vor fi subiecte rezolvate pe tablă şi că nu se vor împărţi fiţuici cu subiectele rezolvate. Vom verifica cu ajutorul comisiei de monitorizare coordonată de comisia de Bacalaureat centrele de examinare. În plus, în aceste comisii vor fi şi reprezentanţi ai asociaţiilor de părinţi şi ai sindicatelor, ceea ce va duce la o şi mai bună monitorizare. Vor fi în total 24 de centre dintre care 18 centre de examen şi 6 subcomisii în care va fi cel puţin un reprezentat din partea inspectoratului, a părinţilor sau a sindicatelor. În afara acestui lucru, am analizat rezultatele de anul trecut cu atenţie şi vom monitoriza centrele în care rezultatele au fost foarte mari anul trecut. În plus, cunoaştem cam care este nivelul de pregătire al elevilor din fiecare şcoală", afirmă şeful Inspectoratului, care crede că niciun profesor care ţine la cariera lui nu ar putea să şi-o rişte pentru a ajuta un elev. "Lucrurile astea nu se pot ţine la secret pentru că elevii vorbesc între ei, se laudă că au putut copia, iar vorba se duce din gură în gură, de la o şcoală la alta până la Inspectorat şi nu cred că un profesor ar avea curajul să facă aşa ceva", spune Negrean.

Camerele, sperietoare verificate doar la nevoie

Chiar dacă datorită lor rezultatele au început să arate adevărata măsură a pregătirii elevilor, camerele de supraveghere nu îşi pot atinge eficienţa maximă. Asta pentru că imaginile înregistrate nu sunt verificate decât dacă apar anumite suspiciuni. "Imaginile rămân la centrele de examen, urmând ca ele să fie verificate dacă este nevoie. Este însă imposibil ca cineva să copieze fără a fi tras la răspundere. Dacă un profesor evaluator, care corectează lucrările, vede că rezultatele de la cinci, şase lucrări coincid, atunci el va anunţa Inspectoratul, iar noi vom verifica înregistrările la centrele în care există aceste suspiciuni. Ar fi imposibil să verificăm fiecare înregistrare în parte. Gândiţi-vă că sunt câte trei ore la 24 de centre, timp de trei zile", spune inspectorul şef Daniel Negrean, care mai afirmă, în legătură cu şpaga dată sub formă de protocol pentru profesori, că acestea sunt foarte greu de dovedit: "Am verificat câteva sesizări anonime pe această temă, dar nu s-au putut susţine. Părinţii au spus că banii au fost adunaţi pentru banchete şi festivităţile de încheiere a anului şcolar". În ceea ce priveşte camerele, Daniel Negrean a recunoscut că anul trecut nu au înregistrat toate şi audio, dar a dat asigurări că la examenele de anul acesta toate camerele vor înregistra şi ambianţa din săli.

Culegere pentru copiat în toaletă

Totuşi, în ceea ce priveşte fraudele la Bacalaureat, şeful Inspectoratului spune că anul trecut la Ştei a existat o sesizare anonimă, care spunea că elevii au o carte ascunsă în baie din care se inspiră atunci când merg la toaletă. Comisia care s-a deplasat la şcoală a găsit acolo cartea, dar nu avea nicio legătură cu materia din care se susţinea examenul. "Am mai avut un caz la Ady Endre, unde un elev scrisese cu caractere diferite mai multe fraze. Când cu litere de tipar, când cu litere de mână, dar, după ce am vorbit pe rând cu toţi profesorii supraveghetori şi am verificat imaginile înregistrate, ne-am dat seama că nu era vorba de nicio fraudă. Elevul a explicat că aşa a avut el chef să scrie, când cu litere de tipar, când cu litere de mână", a povestit Negrean. Totuşi, suspiciuni vor exista atâta timp cât sistemul educaţional se învârte în jurul cifrelor de la aceste examene. Pentru profesori notele obţinute de elevi la Evaluarea Naţională sau Bacalaureat sunt măsura muncii lor. Pentru Bihor a fost un rezultat important faptul că anul trecut s-a situat pe locul patru la nivel naţional, ca rată a promovabilităţii la Bacalaureat. Conducerea Ministerului Educaţiei este judecată, la rândul ei, de opinia publică în funcţie de aceste cifre. Creşte rata de promovabilitate, înseamnă să s-au adoptat măsuri eficiente, scade, înseamnă că cei de acolo sunt incompetenţi. Corectitudinea sau obiectivitatea sistemului păleşte în faţa acestor cifre.