O analiză efectuată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, realizată după susţinerea examenelor naţionale de către absolvenţii şcolilor din judeţ, arată nu doar că diferenţele dintre rezultatele obţinute în mediul rural şi cel urban se menţin la un nivel ridicat, ci şi faptul că statisticile sau procentele de promovabilitate nu reprezintă, întotdeauna, realitatea.

De la elevi lăsaţi corigenţi în clasele terminale, pentru a nu afecta „scorul” şcolii, până la copii care au absolvit clasa a VIII-a cu medii de 9 la matematică şi română, dar au obţinut, la evaluare, note de 2, analiza arată şi că, deşi în România învăţământul este obligatoriu, sute de copii nu se mai regăsesc, de la un an la altul, în sistem. Inspectorul general Horea Abrudan a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, analiza realizată de IŞJ Bihor după susţinerea examenelor de Evaluare Naţională şi Bacalaureat din acest an. Astfel, la Evaluare, rata de participare în judeţul nostru a fost de 89,15%, mai mică decât rata la nivel naţional (95,3%), iar rata de promovabilitate a fost de 71,53% faţă de 74,5% la nivel naţional. Statistic, 50,91% dintre elevii care au învăţat la sate au promovat, faţă de 83,51% din mediul urban.

 „Este o rată de participare scăzută. Am făcut o analiză pentru că eram curios ce se întâmplă cu copii care nu participă la evaluarea naţională. Vor să meargă în învăţământul profesional, unde nu au nevoie de examen, pleacă în străinătate, chiar renunţă la şcoală? Să nu uităm că învăţământul este obligatoriu până la nivel liceal sau profesional”, a declarat Horea Abrudan. Inspectorul general a precizat că nu este mulţumit de rezultatele obţinute de absolvenţii de gimnaziu.

„Am anticipat treaba asta în momentul în care m-am uitat pe rezultatele de la simulări. La momentul respectiv am avut două video-conferinţe cu profesorii de română şi matematică care au predat la clasele a VIII-a, pentru că am vrut să le atrag atenţia că nu mi se pare normal să avem elevi care intră la clase de liceu cu medii de 2 şi 3, elevi care ar trebui să fie cel puţin corigenţi”, a subliniat Horea Abrudan. Analiza inspectoratului arată nu doar că elevii cu rezultate slabe nu au fost lăsaţi corigenţi, ba chiar unii dintre ei au obţinut, la matematică şi română, la clasă, medii de peste nouă. Este situaţia mai multor elevi provenind în special din şcoli din mediul rural. Cele mai multe medii de absolvire obţinute în gimnaziu de elevii bihoreni sunt, atât în urban, cât şi în rural, de 7,8 şi 9. La examen, în schimb, cele mai multe medii sunt, în rural, de 3,4 şi 5, iar în urban de 7 şi 8, concluzia fiind că profesorii de la clasă şi-au făcut un obicei din a-i supraaprecia pe elevi. Acest lucru reiese din analiza inspectoratului, care a urmărit şi situaţiile în care diferenţa dintre mediile de absolvire şi cele de la evaluare sunt mai mari de două puncte. Există însă şi situaţii cu diferenţe mult mai mari, respectiv elev cu media de absolvire 9,72 şi notat cu 3.20 la evaluare.

 

Monitorizare şi asumare

În ceea ce priveşte procentul de promovabilitate a fiecărei instituţii de învăţământ, nici aici statisticile naţionale nu arată realitatea, în calcul fiind luaţi doar elevii care au participat la examen şi au promovat sau nu, nu şi cei care, deşi erau clasa a VIII-a, nu au susţinut evaluarea. Astfel, pentru că rapoartele ţin cont doar de elevii prezenţi, o instituţie de învăţământ poate obţine un procent de promovabilitate de 100%, dacă, spre exemplu, promovează toţi cei zece candidaţi, fără să mai fie luaţi în calcul ceilalţi 20 de elevi care, din diverse motive, nu s-au prezentat. Analiza efectuată la nivel judeţean arată că în Bihor există mai multe unităţi cu procent de promovabilitate zero. Printre acestea se numără unităţile din Budureasa, Buduslău, Cefa, Husau de Tinca, Lunca, Călugări sau Școala „Lucreţia Suciu” din Oradea. Potrivit inspectorului general, aceste instituţii au un specific, elevii provenind din medii devaforizate, fiind, în special, romi. „Din 2019 până în 2024, trendul este de scădere a mediilor de la evaluare. Avem un procent mare de absenteism, deşi în judeţ sunt 80 de şcoli cuprinse în programul de reducere a absenteismului. Am transmis directorilor un chestionar, ca să aflu motivul absenteismului de la examen. În 69 de cazuri au răspuns că elevii nu continuă studiile. Păi cum nu continuă, dacă învăţământul e obligatoriu?”, a subliniat inspectorul general.

În ceea ce îi priveşte strict pe elevii care au declarat că sunt de etnie romă, în anul şcolar 2022/2023, 8.512 frecventau şcoala şi nu erau în clase terminale. Dintre aceştia, în anul şcolar 2023/2024, 840 nu au mai fost găsiţi în sistem. „Trebuie o asumare din partea directorilor, o implicare mai mare din partea comunităţii şi a autorităţilor locale, a ONG-urilor, a părinţilor şi a altor entităţi care pot veni în sprijinul creşterii prezenţei la cursuri”, a mai precizat Horea Abrudan. Dintre elevii care abandonează şcoala, cei mai mulţi o fac în clasa a VIII-a şi a IX-a. Una drintre soluţiile care să combată absenteismul ar fi, susţine inspectorul general, creşterea numărului de clase care funcţionează independent, adică nu „simultan”, aşa cum se întâmplă, în prezent, în cele mai multe şcoli din mediul rural. Măsura ar putea duce însă la desfiinţarea unor instituţii, dar şi la o posibilă încălcare tocmai a dreptului la educaţie al unor copii din medii defavorizate, care nu ar avea posibilitatea să facă naveta, spre exemplu. Atât în ceea ce priveşte rezultatele slabe, cât şi absenteismul, şeful ISJ Bihor a anunţat că vor fi monitorizate cadrele didactice care predau în instituţiile de învăţământ vizate, dar şi că directorii şcolilor vor fi chemaţi să vină cu soluţii. În privinţa examenului de Bacalaureat, rezultate obţinute de absolvenţii bihoreni sunt mai bune, procentul de participare fiind de 94,0%, iar cel de promovare de 79,43%, peste media naţională. Spre deosebire de şcolile gimnaziale, unde mediile copiilor sunt „umflate”, la licee se observă o altă abordare, cel mai probabil tot de dragul statisticilor. Astfel, în Bihor există instituţii de învăţământ cu procent de promovabilitate de 100% la Bac, deşi şcolile respective au un număr mare de elevi corigenţi, care nu au putut susţine examenul. Este cazul liceului din Sânmartin, cu promovabilitate de 100%, dar cu 11 corigenţi, care nu apar în raportări. La polul opus se află situaţia Colegiului Naţional „Emanuil Gojdu” din Oradea, care, în statisticile naţionale are promovabilitate sub 100%, asta după ce instituţiei i-a fost repartizat un absolvent din anul 1998, din alt judeţ, care doar a susţinut probele de Bacalaureat la centrul de examen de la Gojdu, dar nu a promovat. Un alt exemplu este cel în care, raportat doar la elevii prezenţi la examene, promovabilitatea unei instituţii este de 100%, însă atunci când sunt luaţi în calcul toţi elevii din clasa a 12-a, raportul scade la 53%.  „Le voi cere notă explicativă directorilor, să vedem ce măsuri s-au luat în privinţa absenteismului, că, Slavă Domnului, burse avem, programe avem, vreau să ştiu de ce nu vin la şcoală”, a mai declarat Horea Abrudan.

În ceea ce priveşte examenul de titularizare în învăţământ, din cele 1181 lucrări evaluate, două au fost notate cu 10, 523 candidaţi au obţinut note între 7 şi 9,99, 456 candidaţi au obţinut note între 5 şi 6,99, iar 200 au obţinut note sub 5. Inspectorul general s-a declarat „foarte mulţumit” de rezultatele candidaţilor.

„Sunt mulţumit şi îi felicit. Sper să îi însoţească şi vocaţia”, a mai spus Horea Abrudan.