Rezultate surprinzătoare într-un sondaj dat publicităţii de Liga Studenţilor din Străinătate. Conform acestuia, 39% dintre cei care studiază în strâinătate nu vor să se mai întoarcă în România, factorii cei mai nefavorabili fiind mediul guvernamental şi politic, şi corupţia la nivel înalt.

Intitulat „Studiile în străinătate și întoarcerea acasă", sondajul s-a desfășurat în perioada 25 aprilie - 25 mai 2014 și la acesta au participat 1.074 de persoane, dintre care cei mai mulţi, 39%, au studiat sau studiază în străinătate la nivel de licență şi 40% la nivel de master. Conform sondajului, cel mai important motiv pentru care tinerii aleg să studieze în străinătate continuă să fie oferta educațională a universităților de peste hotare şi experienţa de studiu. Revenirea în țară rămâne pe o tendință pozitivă, dar este și în acest an mai puțin atrăgătoare decât opțiunea de a rămâne în străinătate. În 2014, 39% din respondenți nu doresc să revină în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat, iar 32% sunt indeciși. În schimb, 29% afirmă că vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat. Factorul care este privit în modul cel mai defavorabil este mediul guvernamental și politic. Acesta nu este deloc motivant pentru 74% din respondenți. Tot în acest context, cele mai serioase provocări cu care se confruntă România sunt: corupția la nivel înalt (pentru 73%), clasa politică nereprezentativă (pentru 66%), mica corupție (pentru 54%) și nivelul scăzut de salarizare (pentru 54%). Ceea ce contează în perspectiva întoarcerii acasă este atractivitatea ofertelor de angajare, acolo unde România rămâne deficitară. La o privire mai atentă, comportamentul tinerilor cu privire la întoarcerea în România poate fi înţeles prin faptul că Occidentul le arată faţa adevărată a democraţiei, lucru care nu se potriveşte sub nicio formă cu eterna tranziţie românească. Tinerii aleg siguranţa în detrimentul unui mediu care pare instabil din punct de vedere politic, economic şi social şi care le retează şansa de afirmare, punându-le condiţii care nu au nimic în comun cu meritocraţia.