Joi, 10 martie, în Aula Magna a Universităţii Oradea a avut loc conferinţa "Apărarea şi promovarea valorilor naţionale", susţinută de scriitorul Nicolae Breban, conferinţă urmată de lansarea celor mai recente volume ale autorului: "Jocul şi fuga" şi "Singura cale".

Zeci de studenţi şi cadre didactice, alături de importanţi oameni de cultură din oraş, au fost prezenţi joi, 10 martie, în Aula Magna a Universităţii Oradea pentru a asculta conferinţa susţinută de scriitorul Nicolae Breban. Amfitrionul evenimentului a fost criticul şi istoricul literar, prof. univ. dr. Ion Simuţ, cel căruia i-a revenit şi misiunea de a prezenta cele mai recente volume ale scriitorului Nicolae Breban, "Jocul şi fuga" şi "Singura cale". În conferinţa "Apărarea şi promovarea valorilor naţionale", Nicolae Breban le-a prezentat studenţilor România dintr-o perspectivă diferită de cea întâlnită pe băncile şcolii. Poate nu întâmplător acum, când orele de limba latină se vor scoase din programa şcolară, iar cele de istorie vor avea o pondere mai mică, Nicolae Breban a vorbit despre acea istorie vitregă a României neformate, neunite, împărţită în trei provincii, ocupată, influenţată de maghiari, turci, ruşi şi mai târziu francezi, despre România care s-a născut târziu şi s-a consolidat din şi prin literatură. Scriitorul a reamintit importanţa bisericii greco-catolice, care finanţa, prin burse, studii peste hotare pentru românii din Ardealul ocupat, a amintit de neagra perioadă stalinistă, instalată în România de Gheorghe Gheorghiu Dej şi Ana Pauker, dar şi de comunismul trăit sub regimul Ceauşescu.

"Statul român este un stat nou, o fiinţă socială recentă. Polonia are universităţi din 1400, noi timp de 18 secole nu am fost o ţără, ci trei provincii. De aici se trage gândirea noastră, nivelul nostru precar", a spus Breban.

"Mişcarea legionară, la începuturile ei, a fost singura mişcare autentică românească. A apărut după Primul Război Mondial şi a fermecat tinerimea studenţească, preoţească, dar şi sătească. Mişcarea legionară a fost prima mişcare ideologică pur românească. A avut şi un guru, Nae Ionescu, cu doctorat luat la Munchen, în filosofie. Nae Ionescu  a avut elevi cele mai mari genii ale poporului în modernitate, Mircea Eliade şi Emil Cioran. Cioran este unul dintre cei mai mari filosofi ai Europei. Apoi marele poet Ion Barbu sau Constantin Noica, care a fost singurul filosof al nostru idealist, sub comunism", a subliniat Nicoale Breban. În viziunea scriitorului, statul român, care se află în preadolescenţă, a avut trei mari nume care "au pus pilonii conştiinţei naţionale prin scris, prin cărţi":  Dimitrie Cantemir, cel care a presimţit încă din 1690 naţiunea română care va veni, Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga.

"Naşterea acestui popor este strâns legată de literatură, iar acest lucru s-a văzut şi la noi, în Ardeal, între cele două războaie mondiale. România a avut romancieri, dar romanele semănau cu actualele seriale americane. Până când a apărut Liviu Rebreanu. El a pus bazele romanului autentic românesc, prin Ion", a mai subliniat Nicolae Breban. Ajungând la istoria recentă, trăită de părinţii şi bunicii studenţilor prezenţi la conferinţă, Breban le-a vorbit despre diamantele perioadei comuniste: cărţile "aruncate" de el, de Nichita Stănescu şi Marin Preda. "Noi ne-am făcut datoria, acum este rândul vostru", le-a transmis scriitorul.

"Jocul şi fuga" şi "Singura cale"

În cea de-a doua parte a evenimentului, prof. univ. dr. Ion Simuţ a prezentat auditorului cele mai recente cărţi semnate de Nicolae Breban. În ambele romane, "Jocul şi fuga" şi "Singura cale", acţiunea se petrece în timpul regimului stalinist. "În Singura cale, personajul principal are 17 ani şi este funcţionar în Oradea. Dilema tânărului care nu crede în stanilism este dacă mai poate profesa adevărul. El are o discuţie cu un preot catolic care-i arată că Adevărul înseamnă Dumnezeu. Nemulţumit de răspuns, tânărul caută un adevăr politic. Şi pentru că în secret nu crede în stalinism, se întreabă cum poate promova profesional. Aşa începe cariera unui mare cinic, a cărui singură cale de a ajunge departe este aceea de a susţine ceea ce nu crede", a explicat Ion Simuţ.

"În volumul Jocul şi fuga ne sunt prezentaţi doi tineri. Primul, frumos, cu succes la femei, ajunge membru de partid. Cel de-al doilea, un ins inteligent, dar fără frumuseţe şi succes, complexat, construieşte un cerc, un grup de oameni care împărtăşesc admiraţia pentru acelaşi ideal feminin. Deşi tânărul doreşte să creeze o organizaţie care să reziste, el nu reuşeşte să contureze o ideologie, deşi cochetează cu modelul legionar, nu reuşeşte să devină lider şi sfârşeşte prin a fugi din ţară, este o fugă faţă de propria lui idee", a explicat Ioan Simuţ.

La finele prezentării, orădenii prezenţi au fost invitaţi să participe la o sesiune de autografe din partea autorului. O a doua întâlnire a scriitorului Nicolae Breban cu orădenii a avut loc la ora 18.00, în amfiteatrul Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai".