Întrunită în Bihor la sfârşitul săptămânii trecute, Adunarea Generală a Asociaţiei Prefecţilor şi Subprefecţilor din România vrea depolitizarea acestor funcţii şi militează pentru „înalţi funcţionari publici de carieră”. De asemenea, membrii Asociaţiei vor modernizatea Instituţiilor Prefectului şi, evident, întărirea atribuţiilor prefecţilor şi subprefecţilor.

 

În perioada 7-9 aprilie 2016, Adunarea Generală a Asociației  Prefecţilor şi Subprefecţilor din România s-a întrunit la Băile Felix, pe ordinea de zi figurând alegerea noului preşedinte, completarea Consiliului Director şi dezbaterea unor probleme legislative privind categoria înalţilor funcţionari publici. Astfel, noul preşedinte al Asociaţiei a fost ales Gigi Petre, prefectul de Ialomiţa, care îl înlocuieşte pe Lucian Simion, Guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Gigi Petre a menţionat că părerea unanimă în rândul membrilor asociaţiei este că prefectul trebuie să rămână înalt funcţionar public, nu demnitar. Lucian Simion a precizat că în cursul acestui an, membrii asociaţiei vor face parte din grupurile de lucru care fac modificări la Legea 340, statutul prefecţilor. APSR vrea ca modificarea legislaţiei să fie făcută cât mai repede, astfel încât prefecţii şi subprefecţii să fie cu adevărat înalţi funcţionari publici. Responsabilul de relaţia cu prefecturile în cadrul Ministerului Adminsitraţiei Publice, Constantin Mihart, a menţionat că propunerile de modificare a Legii 340 vizează întărirea rolului prefectului prin acordarea de noi atribuţii, dar şi înfiinţarea funcţiei de secretar de prefectură. El a menţionat că, în prezent, din cei 42 de prefecţi, 18 nu au făcut parte niciodată dintr-un partid politic. Pe de altă parte, Mihart a precizat că din 2009 nu s-a mai organizat niciun concurs pentru funcţiile de prefect şi subprefect, aceştia fiind numiţi cu delegaţie, însă speră că vor fi reluate concursurile.

Prefectul de Cluj, Gheorghe Vuşcan, a declarat că reprezentanţii Guvernului în teritoriu vor modernizarea Instituţiei Prefectului. „Este inadmisibil ca prezenţa statului în teritoriu să fie nesemnificativă. Toţi ne dorim să întărim Instituţia Prefectului, altfel statul va avea de suferit. Instituţia Prefectului trebuie să devină profesionistă, puternică, cu înalţi funcţionari publici de carieră”, a afirmat Gheorghe Vuşcan. El s-a plâns de faptul că, în prezent, sunt şefi de servicii deconcentrate care nu mai recunosc vreo responsabilitate în faţa Prefecturii. „Prefectul a ajuns un fel de moaşă comunală, răspunde de toate în judeţ, dar nu are pârghii”, susţine şi prefectul de Ialomiţa, Gigi Petre. În opinia sa. Toţi şefii de deconcentrate ar trebui să răspundă în faţa prefecţilor. De asemenea, prefectul de Bihor, Claudiu Pop, a menţionat că recent a trebuit să soluţioneze o urgenţă la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, dar fără a avea niciun fel de capacitate legală de acţiune. „Nişte români păcăliţi în Suedia (cu promisiunea unor locuri de muncă-n.r.) au fost trimişi în ţară cu un autocar şi a trebuit să-i aştept în vamă. Era nevoie să li se ofere apă, hrană şi bilete de transport spre localităţile de domiciliu, dar Prefectura nu are buget pentru aşa ceva”, susţine Claudiu Pop. Prin urmare, se doreşte ca prefectul să fie ordonator secundar de credite şi să aibă la dispoziţie fonduri pentru situaţii speciale.

În altă ordine de idei, responsabilul pentru relaţiile cu prefecturile, Constantin Mihart, a precizat că în cadrul întâlnirii de la Băile Felix s-a discutat şi despre problemele apărute în organizarea scrutinului din 5 iunie. Mai exact, este vorba de dificultăţi în găsirea de experţi electorali şi operatori electorali, necesari pentru înfiinţarea birourilor secţiilor de votare. „Aven nevoie de specialişti care să ştie să mânuiască tableta şi specialişti care să asigure mentenanţa dacă se întâmplă ceva cu sistemul informatic”, a precizat Constantin Mihart. El a anunţat că, probabil în această săptămână, va fi organizată o videocnferinţă pe această temă.