Doi căutători autorizaţi din judeţul Bihor, Florin Avram şi Cristian Rusu, au descoperit la finele lunii septembrie, în zona Peştiş-Aleşd, un tezaur de denari din argint din secolele II a.Hr.- I d.Hr. Două săptămâni mai târziu, Nicolae Ile găsea în curtea casei sale din Groşi un tezaur de numismatică din perioada medievală.

Florin Avram şi Cristian Rusu sunt tineri căutători, ambii deţinând detectoare autorizate. Ştiind legendele localnicilor din Peştiş şi fiind dornici să descopere rămăşiţe din tranşeele celui de-Al Doilea Război Mondial, cei doi şi-au pornit căutările în zona Aleşdului.

„Aparatul mi l-am cumpărat în luna august şi decizia mea a stârnit zâmbetele cunoscuţilor. După descoperirea tezaurului am fost felicitat”, îşi aminteşte Florin Avram. Cristian Rusu a fost cel care a iniţiat căutările în zonă, iar decizia de a anunţa imediat autorităţile a făcut-o nu doar pentru a fi în legalitate, ci şi pentru că astfel simte că a contribit cu ceva la conservarea istoriei acestor meleaguri. „Era o zi întunecată de septembrie, ploua mărunt, terenul era alunecos. După ce am găsit fragmentele de ceramică, ne-am dat seama că este posibil să fie un tezaur îngropat în acel loc, iar după ce am descoperit prima monedă, am uitat de ploaie”, a spus Cristian. În termen de 48 de ore tezaurul de numismatică de la Aleşd a fost predat autorităţilor şi a ajuns la Muzeul Ţării Crişurilor. Monezile au avut parte de o primă curăţare, iar în perioada următoare vor fi din nou curăţate şi evaluate, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi financiar. Detalii despre tezaurul de la Aleşd a oferit Călin Ghemiş, specialist în cadrul Muzeului Ţării Crişurilor.

„Tezaurul de la Aleşd este o acumulare de monedă care se constituie pe parcursul secolelor II a.Hr.- I d.Hr., fiind compus din denari din argint. Tezaurul este compus din 379 de monede. Dintre emitenți au fost identificaţi până în prezent: Iulius Caesar, Marcus Iunius Brutus şi Octavianus Augustus. Din vremea lui Augustus sunt 79 de monede, piese care par să marcheze îngroparea tezaurului”, a explicat Ghemiş. „Am remarcat şi o piesă de imitaţie celtică, astfel de imitaţi fiind specifice acelei perioade, dar şi monede contramarcate, un procedeu des întâlnit în antichitate, după ce era verificat procentajul de fier din monede”, a mai spus acesta. Ghemiş a mai explicat că, din punct de vedere artistic, monedele sunt realizate respectând tradiţia grecească.

În data de 17 octombrie 2018, în Groşi, comuna Auşeu, a ieşit la iveală un alt tezaur care intră în patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor, şi în cel naţional. Nicolae Ile, efectuând săpături în curte, a descoperit bucăţi de ceramică albă şi a presupus că este posibil ca în pământ să se ascundă şi altceva. Astfel, a descoperit un tezaur numismatic medieval. Ile a explicat că săpăturile le-au făcut pentru instalaţia de încălzire a casei, cu excavatorul şi crede că, dacă ar fi săpat manual, nu ar fi fost posibil să găsească monezile.

„Consider că a fost un mare noroc să fie descoperite două tezaure la diferenţă de două săptămâni şi tot sub semnul norocului să descoperirea din Groşi. Dacă ar fi săpat un metru sau doi mai încolo, probabil că tezaurul ar fi rămas nedescoperit”, a spus Doru Mara, specialistul care a prezentat acest tezaur în cadrul conferinţei de presă. „Tezaurul descoperit la Groşi are în compoziţie monede poloneze emise de Sigismund al III-lea (1587-1632) şi monede transilvănene emise pe vremea principelui Gabriel Bethlen (1613-1632), însumând un total de 479 de piese. Am găsit o monedă fragmentată şi una care prezenta un orificiu, de unde deducem că a fost purtată la gât”, a spus Doru Marta.

Tezaurul nu a fost curăţat în totalitate şi va fi supus, ca şi primul, cercetărilor ştiinţifice.

Directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, i-a felicitat pe cei trei descoperitori, iar celor doi bihoreni care deţin detectoare le-a făcut chiar o ofertă de parteneriat, pentru ca în viitor căutările lor să beneficieze şi de sprijinul arheologilor din instituţie.