Sute de orădeni au participat, miercuri, la manifestările organizate în Piaţa Unirii, pentru a marca Ziua Naţională a României. Ceremonialul militar religios nu a cuprins, anul acesta, şi o paradă, lipsind de asemenea şi tradiţionalele porţii de fasole cu ciolan.

 

Evenimentele dedicate sărbătorii Zilei Naţionale s-au desfăşurat în Piaţa Unirii, unde, aproximativ cinci sute de persoane, de la copii la tineri sau vârstnici, au luat parte la manifestări, purtând măşti şi steguleţe tricolore în mâini. După întâmpinarea oficialităţilor şi salutul drapelului de luptă a urmat o slujbă religioasă oficiată de preotul Garnizoanei Oradea. Alocuţiunile au aparţinut prefectului Dumitru Ţiplea şi decanului Facultăţii de Istorie, Gabriel Moisa, ambii evocând momentele istorice din urmă cu 103 ani.

„1 Decembrie 1918 este momentul în care s-a împlinit dorinţa românilor de veacuri, unirea într-un singur stat, naţional, unitar şi indivizibil. La acest vis au lucrat generaţii întregi, fiecare generaţie punând câte-o cărămidă pentru înfăptuirea lui. Trebuie să fim mândri că înfăptuirea Marii Uniri a început în Oradea, în casa avocatului Aurel Lazăr. Aici s-a semnat Declaraţia de la Oradea, ce proclama dreptul românilor la autodeterminare”, a amintit prefectul, adăugând că în aceste vremuri, este important să rămânem uniţi.

„Să ne uităm la înaintaşii noştri, să fim conştienţi de efortul depus şi de ceea ce au realizat, şi să ducem moştenirea mai departe demni şi în bună înţelegere cu celelalte etnii conlocuitoare. Astăzi trebuie să privim trecutul cu recunoştinţă, prezentul cu responsabilitate şi viitorul cu nădejdea în Dumnezeu", a mai spus Dumitru Ţiplea.

Gabriel Moisa a punctat, la rândul său: „Trebuie spus, dacă ar fi să discutăm despre semnificaţia momentului 1 Decembrie 1918 şi despre evenimentele petrecute atunci, că avem foarte multe lucruri de învăţat. Cred că ar trebui să ne gândim la ceea ce numim astăzi într-o tehnologie foarte sofisticată - proiect de ţară. Cei de atunci au dus la bun sfârşit un proiect de ţară”. A urmat apoi un moment artistic susţinut de interpreta Simona Costin, care a interpretat mai multe cântece patriotice. Festivităţile s-au încheiat cu depunerile de flori şi coroane la statuia Regelui Ferdinand, lipsind şi anul acesta parada militară sau tradiţionalele porţii de fasole pregătite de autorităţi.

 

Marea Unire de la 1918

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea. Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări. La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Ziua Națională a României este sărbătorită pe 1 decembrie, dată stabilită printr-o lege promulgată în 1990. Anterior, în perioada 1866 - 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.