Persoanele private de libertate beneficiază de casă, masă, medicamente şi asistenţă medicală gratuită, toate cheltuielile fiind suportate din bugetul statului. În plus, un deţinut care munceşte este plătit pentru asta, la fel ca şi cel care urmează cursuri de învăţământ sau de recalificare, în timp ce pensionarii condamnaţi îşi primesc pe mai departe pensia fără să fie obligaţi să cotizeze un leu pentru mâncarea sau tratamentele de care au nevoie. Vicepreşedintele Federaţiei „Publisind", Mihaela Neacşu, a declarat că statul plăteşte lunar pentru întreţinerea fiecărui deţinut 1.800 de lei, persoanele private de libertate fiind, în aceste condiţii, cel mai puţin afectate de criza economică.

 

Chiar dacă sunt condamnaţi, pensionarii îşi primesc banii

Potrivit Legii 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, deţinuţii care fac studii sau urmează cursuri de formare profesională în penitenciar beneficiază şi de salariul minim pe economie, de 600 de lei, fără a fi apoi obligaţi să muncească. Într-o situaţie privilegiată sunt şi deţinuţi pensionari care pe perioada în care stau în puşcărie primesc în continuare pensia, deşi întreţinerea lor este suportată integral din bugetul de stat. Vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică „Publisind" a precizat că nu ştie care este numărul exact al deţinuţilor care primesc salarii sau pensii, dar estimează că, la nivel naţional, ar fi în jur de 2.000 astfel de cazuri. „În stiuaţia de recesiune mondială, ei îşi primesc pensiile şi salariile în condiţiile în care sunt oricum susţinuţi de stat. Normal că acest lucru stârneşte nemulţumire în rândul angajaţilor din penitenciare", a afirmat Neacşu. Conform articolului 61 alineatul 3 din Legea 275/2006, „persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participă la cursuri de şcolarizare sau de calificare ori recalificare profesională primesc lunar, pe durata cursurilor, o remuneraţie egală cu salariul minim pe economie." Pentru întreţinerea unui deţinut, statul plăteşte lunar aproximativ 1.800 de lei. De cealaltă parte, în România, un copil beneficiază, lunar, tot de la stat, de o alocaţie care abia depăşeşte 40 de lei, în timp ce alocaţia de hrană pentru bolnavii internaţi este de câţiva lei pe zi.

Deţinuţii orădeni şi lucrează, şi învaţă

În Penitenciarul Oradea sunt încarcerate aproximativ 600 de persoane private de libertate, majoritatea fiind bărbaţi, condamnaţi definitiv. Dintre ei, jumătate muncesc fie în incinta unităţii de detenţie, fie în afara acesteia. În acest fel îşi ispăşesc mult mai repede pedeasa şi primesc şi salariu pentru activităţile prestate. Astfel, pentru fiecare patru zile lucrate, se consideră cinci zile din pedeapsă ca fiind executate. De scăderea zilelor de pedeapsă beneficiază şi cei care lucrează în interiorul Penitenciarului, în folosul acestuia. În plus, lunar, persoanele private de libertate sunt remunerate cu salariul minim pe economie. Din aceşti bani, însă, doar 30% ajung efectiv în buzunarele deţinuţilor, restul de 70% intrând în bugetul penitenciarului. Anul trecut, 49% dintre persoanele aflate în custodia Penitenciarului Oradea au muncit, unitatea de detenţie încheind în 2008, 23 de contracte de prestări servicii cu diverse societăţi. Aproximativ 17% din numărul total de deţinuţi sunt analfabeţi, în timp ce 19% au urmat doar şcoala primară. Toţi pot urma cursuri de şcolarizare în Penitenciarul Oradea, câştigând astfel nu doar cunoştinţe, ci şi bani, şi zile. Un semestru absolvit de un deţinut înseamnă 30 de zile minus din pedeapsă. Şi cei care învaţă sunt remuneraţi, lunar, cu salariul minim pe economie. După finalizarea cursurilor şcolare sau a celor de recalificare, nimeni nu îi poate obliga însă să muncească. Anul trecut, 49 de persoane private de libertate au urmat cursuri primare sau gimnaziale şi 28 au urmat cursuri de calificare profesională în cadrul unităţii de detenţie din Oradea.